Oare a reuşit şi va reuşi România
s�-şi identifice în detaliu şi
s�-şi prezerve interesul naţional pe
parcursul negocierilor sale cu UE, în actualele
condiĹŁii interne Ĺźi internaĹŁionale
şi ţinând cont de poziţia sa
asimetric� de putere în cadrul relaţiilor
sale cu aceasta?
Pentru a putea r�spunde la aceast� întrebare
principal� trebuie s� ne punem alte
întreb�ri secundare derivate din aceasta,
dup� o metod� antic�, Mayeutica lui
Socrates, sau “arta de a pune întreb�ri”:
ď‚· Care sunt condiĹŁiile interne Ĺźi
internaţionale care influenţeaz� natura
relaţiilor dintre România şi U.E.?
 De ce este interesat� U.E. pentru
extindere Ĺźi stabilirea de RelaĹŁii cu
România?
 De ce este România interesat� de a
deveni membr� a U.E.?
 Care este baza juridic� a
relaţiilor dintre România şi U.E. şi
principalele etape ale acestor relaĹŁii?
 Implicaţiile aplic�rii Acordului
European sunt în interesul României?
ď‚· Programele PHARE pot compensa efectele
negative ale aplic�rii Acordului European?
ď‚· Care este capitolul de negocieri de aderare
care reflect� cel mai mult lupta pentru
ap�rarea interesului naţional al României?
ď‚· De ce este nevoie de a se vehicula cu o
noţiune larg acceptat� a interesului
naĹŁional?
 Exist� oare o procedur�
democratic� de definire a interesului
naĹŁional?
ď‚· Cadrul instituĹŁional al relaĹŁiilor
României cu Uniunea European� este unul inclusiv
şi pentru societatea civil� româneasc�?
 Avem o entitate reprezentativ� a
societ�ţii civile?
 Interesul societ�ţii civile este
definit şi inclus în interesul
societ�ţii politice, numai prin reprezentare
indirect�?
 Cine sunt ap�r�torii interesului
societ�ţii civile în lipsa unei
reprezent�ri directe individuale?
 Statul reflect� numai interesele clasei
politice dominante sau Ĺźi presiunile grupurilor
anti-hegemonice?
 Când interesul privat va merge prea departe
cine va fi avocatul interesului public?
 Cine va fi vinovat de sl�birea statelor?
 Vor putea “intelectualii radicali”, parte a
societ�ţii civile europene şi
internaţionale, s� imagineze un “proiect -
emancipator”sau “anti-hegemonic”, de prezervare a
interesului naţional, în termeni neo-Gramscieni?
 Care este direcţia în sistemul actual
internaţional: de formare de blocuri –
“polarity”, ori de “polarizare”?
incercare de rapuns la unele intrebari ...rel UE/Romania
Interesul national este definit de constitutie si aparat de functiuni
cinstitutionale ale statului. Si de aceea este atat de importanta
calitatea politicienilor si mai ales a celor alesi atat in parlament cat si
la presedentie. Fara sa mai vorbim de calitatea necesara judiciarului.
.
incercare de rapuns la unele intrebari ...rel UE/Romania
Intrebarea principal� a fost dac� România
poate s�-şi defineasc� şi
s�-şi prezerve interesul naţional în
cadrul noilor relaĹŁii cu UE. Problema este cum
s� se determine criteriile care stabilesc
corespondenĹŁa dintre interesul naĹŁional
exprimat ca un principiu Ĺźi felul politicilor
prin care este avansat aşa cum este explicat în
dicĹŁionarul de concepte cheie din RelaĹŁiile
InternaĹŁionale. Dintre toate conceptele
prezentate în acest dicţionar, interesul
naĹŁional este cel mai vag concept Ĺźi de
aceea este folosit Ĺźi abuzat cu
uşurinţ� de c�tre politicieni în
detrimentul societ�ţii civile.
R�spunsul este c� nu putem şti ce este
interesul naţional dac� nu este definit prin
proceduri democratice. Prezervarea interesului
naţional este deteriorat� de
implicaţiile aplic�rii Acordului European în
actualele condiţiile interne ale României şi
ale Uniunii Europene.
In ceea ce priveĹźte perspectivele unui proces de
stabilire a agendei de jos în sus şi de sus în
jos va ridica întrebarea pertinent�: cum pot
aceşti actori europeni şi globali s�
lucreze împreun� ţinând cont de interesele
lor divergente. Poate soluţia ar fi s� fie
g�site toate acele valori comune cum ar fi
dezvoltarea durabil� umanist� incluzând
guvernare şi securitate uman� însoţite
de un comportament şi o cultur�
cooperativ�. Continentul nostru are tradiţie
în împ�rt�şirea mesajului creştin
şi aceasta reprezint� o important�
valoare care va transforma integrarea într-un scenariu
cu sum� pozitiv�, ca un model soft de
rezolvare a conflictelor. O trecere de la o
logic� orizontal� a Dreptei şi a
Stângii la una vertical� a ecologiei,
feminismului şi a dezvolt�rii durabile,
echitabile şi democratice, care este deja în
procesare la nivelul discursului teoretic. Dezvoltarea
nu înseamn� a ajuta pe câţiva s�
devin� bogaţi sau s� se creeze o
industrie protejat� în mod selectiv, de care
s� beneficieze numai o elit�, bogaţii
oraşelor şi l�sând s�r�cimea
rural� în mizerie. Dezvoltarea umanist� este
descris� ca aceea transformare a
societ�ţii, îmbun�t�ţirea
vieţii s�racilor, capacitând pe fiecare
s� aib� şansa succesului şi acces
la serviciile de s�n�tate şi la
înv�t�mânt.
Acest gen de dezvoltare nu se va întâmpla atâta timp
cât o minoritate dicteaz� politicile, asemenea
unor “înţelepţi” iar o ţar�
trebuie s� le urmeze. Pentru a se asigura c�
deciziile au fost luate în mod democratic
înseamn� a se asigura un cadru larg de
economiĹźti, oficiali Ĺźi experĹŁi din
România sunt antrenaţi în dezbaterea asupra
noului model de guvernare, pentru dezvoltare
umanist�. De asemenea implic� participarea
larg� a altor categorii, înafar� de
experţi şi politicieni, astfel încât s�
fac� democratizarea geo-guvern�rii
posibil�. Iar ESC a iniţiat un asemenea
dialog civil şi acest lucu reprezint� o mare
oportunitate în acest sens. De asemenea primul
ministru, Adrian N�stase a lansat pe 9 mai 2003
un proiect al unui Forum Civic care s� discute
despre implicaţiile integr�rii europene
pentru România, de care se va ocupa Ministerul
Integr�rii Europene.
In condiţiile în care cet�ţenii din
ţ�rile occidentale înc� ocolesc
responsabilitatea lor susţinând c�
ţ�rile în tranziţie trebuie s� se
descurce singure este nevoie de un anumit timp pentru
reactualizarea tradiţiei umaniste europene într-o
nou� ideologie.
In aceste condiţii se ridic� o nou�
întrebare referitoare la potenţialele forţe
sociale din România şi din UE capabile s�
contribuie la un proiect contra-hegemonic, în termeni
neo-Gramscieni, care s� balanseze:
ď‚· puterea afacerilor Ĺźi a comerĹŁului
asupra lucr�torilor;
ď‚· puterea corporaĹŁiilor
multinaţionale asupra comunit�ţilor
locale dependente faţ� de locurile de
munc� pe care le genereaz�;
ď‚· puterea speculanĹŁilor financiari,
investitorilor şi comercianţilor în
comodit�ţi de baz�;
 puterea exercitat� mai subtil prin
diseminarea în societate a anumitor idei şi
credinĹŁe care sunt destinate pentru a legitima
ordinea existent�.
In cazul UE “embedded neoliberalism” este ideologia
care a revitalizat proiectul hegemonic de extindre a
UE, cu toate c� mulţi cercet�tori
argumenteaz� c� era post-razboi a “embedded
liberalismului” este sfârşit�, iar guvernele
duc politici de “dezembeddizare “a pieţei de sub
controlul guvernelor deoarece libera circulaĹŁie a
capitalului, deregularea pieĹŁelor bunurilor
şi forţei de munc� şi a altor
politici consistente cu “ neo-liberalismul” au devenit
norma, iar mobilitatea capitalului face din ce în ce
mai dificil pentru guverne acel gen de politici tipice
anilor 1950-60. Indiferent de coloratura politic�
guvernele occidentale urmeaz� politici similare
de asigurare a aprob�rii pieţelor financiare
globale.
Intrebarea este dac� curenta deviere de la
direcţia “embedded neoliberalism-ului” poate fi
susţinut� sau dac� guvernele trebuie
s� construiasc� un alt sistem Bretton Woods
pentru secolul XXI în cazul în care economia
global� va întâmpina probleme severe în viitor.
Alte întreb�ri se deschid: Când interesul privat
va merge prea departe cine va fi avocatul interesului
public? Cine va fi vinovat de sl�birea statelor?
duminică, iulie 11, 2004
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu