intrebari- relatii UE/ Romania.AVETI COMENTARII?

Oare a reuşit şi va reuşi România

s�-şi identifice în detaliu şi

s�-şi prezerve interesul naţional pe

parcursul negocierilor sale cu UE, în actualele

condiĹŁii interne Ĺźi internaĹŁionale

şi ţinând cont de poziţia sa

asimetric� de putere în cadrul relaţiilor

sale cu aceasta?

Pentru a putea r�spunde la aceast� întrebare

principal� trebuie s� ne punem alte

întreb�ri secundare derivate din aceasta,

dup� o metod� antic�, Mayeutica lui

Socrates, sau “arta de a pune întreb�ri”:

ď‚· Care sunt condiĹŁiile interne Ĺźi

internaţionale care influenţeaz� natura

relaţiilor dintre România şi U.E.?

 De ce este interesat� U.E. pentru

extindere Ĺźi stabilirea de RelaĹŁii cu

România?

 De ce este România interesat� de a

deveni membr� a U.E.?

 Care este baza juridic� a

relaţiilor dintre România şi U.E. şi

principalele etape ale acestor relaĹŁii?

 Implicaţiile aplic�rii Acordului

European sunt în interesul României?

ď‚· Programele PHARE pot compensa efectele

negative ale aplic�rii Acordului European?

ď‚· Care este capitolul de negocieri de aderare

care reflect� cel mai mult lupta pentru

ap�rarea interesului naţional al României?

ď‚· De ce este nevoie de a se vehicula cu o

noţiune larg acceptat� a interesului

naĹŁional?

 Exist� oare o procedur�

democratic� de definire a interesului

naĹŁional?

ď‚· Cadrul instituĹŁional al relaĹŁiilor

României cu Uniunea European� este unul inclusiv

şi pentru societatea civil� româneasc�?

 Avem o entitate reprezentativ� a

societ�ţii civile?

 Interesul societ�ţii civile este

definit şi inclus în interesul

societ�ţii politice, numai prin reprezentare

indirect�?

 Cine sunt ap�r�torii interesului

societ�ţii civile în lipsa unei

reprezent�ri directe individuale?

 Statul reflect� numai interesele clasei

politice dominante sau Ĺźi presiunile grupurilor

anti-hegemonice?

 Când interesul privat va merge prea departe

cine va fi avocatul interesului public?

 Cine va fi vinovat de sl�birea statelor?

 Vor putea “intelectualii radicali”, parte a

societ�ţii civile europene şi

internaţionale, s� imagineze un “proiect -

emancipator”sau “anti-hegemonic”, de prezervare a

interesului naţional, în termeni neo-Gramscieni?

 Care este direcţia în sistemul actual

internaţional: de formare de blocuri –

“polarity”, ori de “polarizare”?

incercare de rapuns la unele intrebari ...rel UE/Romania



Interesul national este definit de constitutie si aparat de functiuni

cinstitutionale ale statului. Si de aceea este atat de importanta

calitatea politicienilor si mai ales a celor alesi atat in parlament cat si

la presedentie. Fara sa mai vorbim de calitatea necesara judiciarului.



.



incercare de rapuns la unele intrebari ...rel UE/Romania



Intrebarea principal� a fost dac� România

poate s�-şi defineasc� şi

s�-şi prezerve interesul naţional în

cadrul noilor relaĹŁii cu UE. Problema este cum

s� se determine criteriile care stabilesc

corespondenĹŁa dintre interesul naĹŁional

exprimat ca un principiu Ĺźi felul politicilor

prin care este avansat aşa cum este explicat în

dicĹŁionarul de concepte cheie din RelaĹŁiile

InternaĹŁionale. Dintre toate conceptele

prezentate în acest dicţionar, interesul

naĹŁional este cel mai vag concept Ĺźi de

aceea este folosit Ĺźi abuzat cu

uşurinţ� de c�tre politicieni în

detrimentul societ�ţii civile.

R�spunsul este c� nu putem şti ce este

interesul naţional dac� nu este definit prin

proceduri democratice. Prezervarea interesului

naţional este deteriorat� de

implicaţiile aplic�rii Acordului European în

actualele condiţiile interne ale României şi

ale Uniunii Europene.

In ceea ce priveĹźte perspectivele unui proces de

stabilire a agendei de jos în sus şi de sus în

jos va ridica întrebarea pertinent�: cum pot

aceşti actori europeni şi globali s�

lucreze împreun� ţinând cont de interesele

lor divergente. Poate soluţia ar fi s� fie

g�site toate acele valori comune cum ar fi

dezvoltarea durabil� umanist� incluzând

guvernare şi securitate uman� însoţite

de un comportament şi o cultur�

cooperativ�. Continentul nostru are tradiţie

în împ�rt�şirea mesajului creştin

şi aceasta reprezint� o important�

valoare care va transforma integrarea într-un scenariu

cu sum� pozitiv�, ca un model soft de

rezolvare a conflictelor. O trecere de la o

logic� orizontal� a Dreptei şi a

Stângii la una vertical� a ecologiei,

feminismului şi a dezvolt�rii durabile,

echitabile şi democratice, care este deja în

procesare la nivelul discursului teoretic. Dezvoltarea

nu înseamn� a ajuta pe câţiva s�

devin� bogaţi sau s� se creeze o

industrie protejat� în mod selectiv, de care

s� beneficieze numai o elit�, bogaţii

oraşelor şi l�sând s�r�cimea

rural� în mizerie. Dezvoltarea umanist� este

descris� ca aceea transformare a

societ�ţii, îmbun�t�ţirea

vieţii s�racilor, capacitând pe fiecare

s� aib� şansa succesului şi acces

la serviciile de s�n�tate şi la

înv�t�mânt.

Acest gen de dezvoltare nu se va întâmpla atâta timp

cât o minoritate dicteaz� politicile, asemenea

unor “înţelepţi” iar o ţar�

trebuie s� le urmeze. Pentru a se asigura c�

deciziile au fost luate în mod democratic

înseamn� a se asigura un cadru larg de

economiĹźti, oficiali Ĺźi experĹŁi din

România sunt antrenaţi în dezbaterea asupra

noului model de guvernare, pentru dezvoltare

umanist�. De asemenea implic� participarea

larg� a altor categorii, înafar� de

experţi şi politicieni, astfel încât s�

fac� democratizarea geo-guvern�rii

posibil�. Iar ESC a iniţiat un asemenea

dialog civil şi acest lucu reprezint� o mare

oportunitate în acest sens. De asemenea primul

ministru, Adrian N�stase a lansat pe 9 mai 2003

un proiect al unui Forum Civic care s� discute

despre implicaţiile integr�rii europene

pentru România, de care se va ocupa Ministerul

Integr�rii Europene.

In condiţiile în care cet�ţenii din

ţ�rile occidentale înc� ocolesc

responsabilitatea lor susţinând c�

ţ�rile în tranziţie trebuie s� se

descurce singure este nevoie de un anumit timp pentru

reactualizarea tradiţiei umaniste europene într-o

nou� ideologie.

In aceste condiţii se ridic� o nou�

întrebare referitoare la potenţialele forţe

sociale din România şi din UE capabile s�

contribuie la un proiect contra-hegemonic, în termeni

neo-Gramscieni, care s� balanseze:

ď‚· puterea afacerilor Ĺźi a comerĹŁului

asupra lucr�torilor;

ď‚· puterea corporaĹŁiilor

multinaţionale asupra comunit�ţilor

locale dependente faţ� de locurile de

munc� pe care le genereaz�;

ď‚· puterea speculanĹŁilor financiari,

investitorilor şi comercianţilor în

comodit�ţi de baz�;

 puterea exercitat� mai subtil prin

diseminarea în societate a anumitor idei şi

credinĹŁe care sunt destinate pentru a legitima

ordinea existent�.

In cazul UE “embedded neoliberalism” este ideologia

care a revitalizat proiectul hegemonic de extindre a

UE, cu toate c� mulţi cercet�tori

argumenteaz� c� era post-razboi a “embedded

liberalismului” este sfârşit�, iar guvernele

duc politici de “dezembeddizare “a pieţei de sub

controlul guvernelor deoarece libera circulaĹŁie a

capitalului, deregularea pieĹŁelor bunurilor

şi forţei de munc� şi a altor

politici consistente cu “ neo-liberalismul” au devenit

norma, iar mobilitatea capitalului face din ce în ce

mai dificil pentru guverne acel gen de politici tipice

anilor 1950-60. Indiferent de coloratura politic�

guvernele occidentale urmeaz� politici similare

de asigurare a aprob�rii pieţelor financiare

globale.

Intrebarea este dac� curenta deviere de la

direcţia “embedded neoliberalism-ului” poate fi

susţinut� sau dac� guvernele trebuie

s� construiasc� un alt sistem Bretton Woods

pentru secolul XXI în cazul în care economia

global� va întâmpina probleme severe în viitor.

Alte întreb�ri se deschid: Când interesul privat

va merge prea departe cine va fi avocatul interesului

public? Cine va fi vinovat de sl�birea statelor?