dezvoltarea regionala in romania

Guvernul Tăriceanu şi-a propus să redeseneze regiunile de dezvoltare
UDMR şi-a exprimat intenţia de a cere UE acordul pentru redefinirea actualelor regiuni de dezvoltare. Subiectul s-a găsit mereu pe agenda UDMR, dar el a fost excesiv politizat şi întîmpină serioase rezistenţe.
Preşedintele UDMR Marko Bela a dezvăluit că a cerut opinia ambasadorului Comisiei Europene despre această problemă şi că acesta, fără să-l dezaprobe, i-a atras totuşi atenţia asupra dificultăţilor de a reanaliza o problemă considerată rezolvată. Administraţia de la Bruxelles este reticentă faţă de orice schimbare de teama dezarticulărilor care s-ar putea produce. Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu şi-a asumat, formal vorbind, proiectul de redesena aceste regiuni de dezvoltare, deşi ministrul integrării europene, Ene Dinga, nu a susţinut pînă acum acest proiect şi nu l-a trecut printre priorităţile sale.
Maghiarii continuă însă sa pledeze pentru schimbare, întrucît li se pare nefirească actuala împărţire care pune laolaltă judeţe ce nu au nimic în comun din nici un punct de vedere. De exemplu regiunea secuiască Harghita şi Covasna se află laolaltă cu judeţul Alba, iar Vrancea apare în aceeaşi regiune cu Constanţa.
Interesant este că sînt puţini românii care să susţină proiectul redefinirii regiunilor de dezvoltare şi probabil că acest lucru se explică prin faptul că românii sînt mai puţin preocupaţi de tema autonomiei administrative şi de principiul subsidiarităţii. Lăsîndu-i la o parte pe naţionaliştii de modă veche, care se tem de iredentismul unguresc, românii par mai împăcaţi cu centralismul actual şi cu felul în care Bucureştiul împarte resursele către judeţe. Împărţirea convenţională a ţării în regiuni de dezvoltare, lipsite de personaliate juridică, exprimă concepţia centralistă asupra distribuirii resurselor. A existat o sumară dezbatere asupra acestui subiect prin anul 2000 atunci cînd mai mulţi intelectuali ardeleni printre care şi cîţiva scriitori români, colaboratori ai revistei “Provincia” din Cluj au pledat pentru o reformă administrativă a ţării. UDMR s-a plasat însă cu prudenţă pe o poziţie de mijloc, cerînd redefinirea regiunilor, dar fără ca ele să se suprapună neapărat peste unităţile administrativ-teritoriale ale ţării. Guvernul a dezavuat propunerea pe un ton ameninţător, iar partidele româneşti din opoziţie, PNL şi PD, au respins manifestul revistei Provincia, dar fără să intre cu adevărat în dezbatere şi fără să exprime un punct de vedere clar.
Acum însă dacă a preluat ideea în programul de guvernare, Alianţa DA este moralmente obligată să susţină proiectul. Intrebarea este cu cîtă energie îl va susţine, mai ales că obstacolele nu sînt numai interne, dar şi externe. UE nu este bucuroasă ca România să redeschidă anumite capitole de negociere, chiar dacă ar fi vorba doar de modificări uşor adoptabile şi fără implicaţii semnificative privind bugetele. E nevoie aşadar ca Guvernul de la Bucureşti să fie foarte convins el însuşi de nevoia acestor schimbări şi să fie foarte convingător în pledoaria sa faţă de partenerii de la Bruxelles.
Horaţiu Pepine