Nucile si polenul, bune la memorie.
Va pregatiti sa sustineti examene importante, dar va e teama ca memoria va joaca feste?
Uitati frecvent sa faceti ce va propuneti si asta va da peste cap planurile? Ei bine, exista remedii naturiste care va pot fi de ajutor. in primul rand trebuie sa stiti ca e important sa aveti un regim de viata cumpatat din care, in perioadele solicitante, sa nu lipseasca proteinele, lipidele si glucidele. Trebuie consumate nuci, produse ce contin vitamine din gama B-urilor (drojdie de bere, paine integrala, cereale). Gama vitaminelor B e un bun stimulent al sistemului nervos central. E bine sa consumati si polen, care e bogat in vitamine, minerale, biostimulatori, aminoacizi. Un exemplu concret, in 100 g polen, se gasesc de 5 ori mai multe proteine decat in 100 g de carne. Nu uitati de pulberea de Ginseng luata din capsule tonice cu Aloe Vera sau pulberi de gingko biloba. Ceea ce trebuie sa stiti e ca gingko biloba nu trebuie luata niciodata dupa 16.00.
Iata cateva produse care ajuta la memorare:
Memo - ajuta la stimularea memoriei, a functiilor cognitive, imbunatateste puterea de concentrare si ne mobilizeaza atentia, accelereaza circulatia cerebrala. Produsul contine: gingko biloba intr-o concentratie de 120 mg, laptisorul de matca, ginsengul. O alta componenta o constituie damiana, care este un tonic al sistemului nervos central, ajuta in depresii. Prezentare: flacon cu 12 capsule. Administrare: o capsula/zi. Pret: 215.000 lei.
Lecitina + Vitamina E si A Bioenergy Line - contine colina, inozitol si acid linoleic. Mai contine vitaminele A si E, ceea ce ii confera un efect antioxidant. Produsul este un tonic bun pentru persoanele in varsta care sunt apatice. Prezentare: flacon cu 40 de capsule. Administrare: copii: o capsula de doua ori pe zi. Adulti: 3-4/zi. Pret: 120.000 lei Stimulent mental - este o tinctura ce contine busuioc, ceai verde, lemnul domnului, obligeana si rozmarin. Poate tonifica sistemul nervos, ajuta la imbunatatirea activitatii mentale, la marirea atentiei si a puterii de memorare. Contraindicatii: afectiuni hepatice si renale grave. Prezentare: flacon cu 50 ml. Administrare: o lingurita de 3 ori pe zi in apa plata sau apa de izvor. Pret: 60.000 lei
Mentat - produs din extracte si pulberi vegetale, obtinut din 23 de plante, are un rol important pentru memorie si reduce stresul si starea de anxietate. Este recomandat si in starile de oboseala. in cazul unei munci intelectuale sustinute, tratamentul se poate intinde pe o perioada de 6 luni. Prezentare: flacon cu 50 de tablete. Administrare: copii: 1-2 tablete/zi. Adulti: 3-4/zi. Pret: 150.000 lei
Bio Biloba - este un remediu natural ce contine 100 mg extras de gingko biloba, util in tulburarile de memorie, concentrare sau in senzatia de oboseala permanenta a mintii, in special la persoanele mai in varsta. Este util in ameteli, dureri de cap, acufene (zgomote in urechi), crampe, circulatie periferica proasta. Efectele produsului apar dupa o perioada de patru saptamani de tratament cursiv. Prezentare: flacon cu 30 de capsule. Administrare: o capsula/zi. Pret: 350.000 lei.
Produsele prezentate le puteti gasi in magazinele de produse naturiste din str. Baia de Fier nr. 5 (din str. Sf. Vineri, tramvaie: 16, 40, 5, 14) si din str. Matei Voievod 135, strada de la intersectia Vatra Luminoasa cu sos. M. Bravu.
Leacuri babesti * cura de cruditati - ajuta la limpezirea memoriei: 200 ml suc de legume si fructe, cel putin o data pe zi;
* cura cu orz verde - impiedica imbatranirea celulelor nervoase;
* cura cu polen - intaritor general, se recomanda 3 lingurite zilnic;
* pulbere de roinita - 2 lingurite/zi - utila in surmenajul intelectual;
* compresa cu bitter suedez in regiunea frontala si occipitala - pentru tulburari de memorie si ameteli;
* suc de telina - ajuta la limpezirea memoriei(si nu numai:), se recomanda 200 ml zilnic.
duminică, iulie 18, 2004
intretinerea hardului
Nucile si polenul, bune la memorie.
Va pregatiti sa sustineti examene importante, dar va e teama ca memoria va joaca feste?
Uitati frecvent sa faceti ce va propuneti si asta va da peste cap planurile? Ei bine, exista remedii naturiste care va pot fi de ajutor. in primul rand trebuie sa stiti ca e important sa aveti un regim de viata cumpatat din care, in perioadele solicitante, sa nu lipseasca proteinele, lipidele si glucidele. Trebuie consumate nuci, produse ce contin vitamine din gama B-urilor (drojdie de bere, paine integrala, cereale). Gama vitaminelor B e un bun stimulent al sistemului nervos central. E bine sa consumati si polen, care e bogat in vitamine, minerale, biostimulatori, aminoacizi. Un exemplu concret, in 100 g polen, se gasesc de 5 ori mai multe proteine decat in 100 g de carne. Nu uitati de pulberea de Ginseng luata din capsule tonice cu Aloe Vera sau pulberi de gingko biloba. Ceea ce trebuie sa stiti e ca gingko biloba nu trebuie luata niciodata dupa 16.00.
Iata cateva produse care ajuta la memorare:
Memo - ajuta la stimularea memoriei, a functiilor cognitive, imbunatateste puterea de concentrare si ne mobilizeaza atentia, accelereaza circulatia cerebrala. Produsul contine: gingko biloba intr-o concentratie de 120 mg, laptisorul de matca, ginsengul. O alta componenta o constituie damiana, care este un tonic al sistemului nervos central, ajuta in depresii. Prezentare: flacon cu 12 capsule. Administrare: o capsula/zi. Pret: 215.000 lei.
Lecitina + Vitamina E si A Bioenergy Line - contine colina, inozitol si acid linoleic. Mai contine vitaminele A si E, ceea ce ii confera un efect antioxidant. Produsul este un tonic bun pentru persoanele in varsta care sunt apatice. Prezentare: flacon cu 40 de capsule. Administrare: copii: o capsula de doua ori pe zi. Adulti: 3-4/zi. Pret: 120.000 lei Stimulent mental - este o tinctura ce contine busuioc, ceai verde, lemnul domnului, obligeana si rozmarin. Poate tonifica sistemul nervos, ajuta la imbunatatirea activitatii mentale, la marirea atentiei si a puterii de memorare. Contraindicatii: afectiuni hepatice si renale grave. Prezentare: flacon cu 50 ml. Administrare: o lingurita de 3 ori pe zi in apa plata sau apa de izvor. Pret: 60.000 lei
Mentat - produs din extracte si pulberi vegetale, obtinut din 23 de plante, are un rol important pentru memorie si reduce stresul si starea de anxietate. Este recomandat si in starile de oboseala. in cazul unei munci intelectuale sustinute, tratamentul se poate intinde pe o perioada de 6 luni. Prezentare: flacon cu 50 de tablete. Administrare: copii: 1-2 tablete/zi. Adulti: 3-4/zi. Pret: 150.000 lei
Bio Biloba - este un remediu natural ce contine 100 mg extras de gingko biloba, util in tulburarile de memorie, concentrare sau in senzatia de oboseala permanenta a mintii, in special la persoanele mai in varsta. Este util in ameteli, dureri de cap, acufene (zgomote in urechi), crampe, circulatie periferica proasta. Efectele produsului apar dupa o perioada de patru saptamani de tratament cursiv. Prezentare: flacon cu 30 de capsule. Administrare: o capsula/zi. Pret: 350.000 lei.
Produsele prezentate le puteti gasi in magazinele de produse naturiste din str. Baia de Fier nr. 5 (din str. Sf. Vineri, tramvaie: 16, 40, 5, 14) si din str. Matei Voievod 135, strada de la intersectia Vatra Luminoasa cu sos. M. Bravu.
Leacuri babesti * cura de cruditati - ajuta la limpezirea memoriei: 200 ml suc de legume si fructe, cel putin o data pe zi;
* cura cu orz verde - impiedica imbatranirea celulelor nervoase;
* cura cu polen - intaritor general, se recomanda 3 lingurite zilnic;
* pulbere de roinita - 2 lingurite/zi - utila in surmenajul intelectual;
* compresa cu bitter suedez in regiunea frontala si occipitala - pentru tulburari de memorie si ameteli;
* suc de telina - ajuta la limpezirea memoriei(si nu numai:), se recomanda 200 ml zilnic.
Va pregatiti sa sustineti examene importante, dar va e teama ca memoria va joaca feste?
Uitati frecvent sa faceti ce va propuneti si asta va da peste cap planurile? Ei bine, exista remedii naturiste care va pot fi de ajutor. in primul rand trebuie sa stiti ca e important sa aveti un regim de viata cumpatat din care, in perioadele solicitante, sa nu lipseasca proteinele, lipidele si glucidele. Trebuie consumate nuci, produse ce contin vitamine din gama B-urilor (drojdie de bere, paine integrala, cereale). Gama vitaminelor B e un bun stimulent al sistemului nervos central. E bine sa consumati si polen, care e bogat in vitamine, minerale, biostimulatori, aminoacizi. Un exemplu concret, in 100 g polen, se gasesc de 5 ori mai multe proteine decat in 100 g de carne. Nu uitati de pulberea de Ginseng luata din capsule tonice cu Aloe Vera sau pulberi de gingko biloba. Ceea ce trebuie sa stiti e ca gingko biloba nu trebuie luata niciodata dupa 16.00.
Iata cateva produse care ajuta la memorare:
Memo - ajuta la stimularea memoriei, a functiilor cognitive, imbunatateste puterea de concentrare si ne mobilizeaza atentia, accelereaza circulatia cerebrala. Produsul contine: gingko biloba intr-o concentratie de 120 mg, laptisorul de matca, ginsengul. O alta componenta o constituie damiana, care este un tonic al sistemului nervos central, ajuta in depresii. Prezentare: flacon cu 12 capsule. Administrare: o capsula/zi. Pret: 215.000 lei.
Lecitina + Vitamina E si A Bioenergy Line - contine colina, inozitol si acid linoleic. Mai contine vitaminele A si E, ceea ce ii confera un efect antioxidant. Produsul este un tonic bun pentru persoanele in varsta care sunt apatice. Prezentare: flacon cu 40 de capsule. Administrare: copii: o capsula de doua ori pe zi. Adulti: 3-4/zi. Pret: 120.000 lei Stimulent mental - este o tinctura ce contine busuioc, ceai verde, lemnul domnului, obligeana si rozmarin. Poate tonifica sistemul nervos, ajuta la imbunatatirea activitatii mentale, la marirea atentiei si a puterii de memorare. Contraindicatii: afectiuni hepatice si renale grave. Prezentare: flacon cu 50 ml. Administrare: o lingurita de 3 ori pe zi in apa plata sau apa de izvor. Pret: 60.000 lei
Mentat - produs din extracte si pulberi vegetale, obtinut din 23 de plante, are un rol important pentru memorie si reduce stresul si starea de anxietate. Este recomandat si in starile de oboseala. in cazul unei munci intelectuale sustinute, tratamentul se poate intinde pe o perioada de 6 luni. Prezentare: flacon cu 50 de tablete. Administrare: copii: 1-2 tablete/zi. Adulti: 3-4/zi. Pret: 150.000 lei
Bio Biloba - este un remediu natural ce contine 100 mg extras de gingko biloba, util in tulburarile de memorie, concentrare sau in senzatia de oboseala permanenta a mintii, in special la persoanele mai in varsta. Este util in ameteli, dureri de cap, acufene (zgomote in urechi), crampe, circulatie periferica proasta. Efectele produsului apar dupa o perioada de patru saptamani de tratament cursiv. Prezentare: flacon cu 30 de capsule. Administrare: o capsula/zi. Pret: 350.000 lei.
Produsele prezentate le puteti gasi in magazinele de produse naturiste din str. Baia de Fier nr. 5 (din str. Sf. Vineri, tramvaie: 16, 40, 5, 14) si din str. Matei Voievod 135, strada de la intersectia Vatra Luminoasa cu sos. M. Bravu.
Leacuri babesti * cura de cruditati - ajuta la limpezirea memoriei: 200 ml suc de legume si fructe, cel putin o data pe zi;
* cura cu orz verde - impiedica imbatranirea celulelor nervoase;
* cura cu polen - intaritor general, se recomanda 3 lingurite zilnic;
* pulbere de roinita - 2 lingurite/zi - utila in surmenajul intelectual;
* compresa cu bitter suedez in regiunea frontala si occipitala - pentru tulburari de memorie si ameteli;
* suc de telina - ajuta la limpezirea memoriei(si nu numai:), se recomanda 200 ml zilnic.
O viata mai buna
Asta este ce a spus Dalai Lama in mileniul care a incepui la 01.01.2001 Iti ia cateva secunde sa-l citesti si sa cugeti.
1. Marea dragoste si marile realizari implica unmare risc.
2. Cand pierzi sa iti fie de invatatura.
3. Urmeaza cei trei R: respect pentru tine, respect pentru altii,responsabilitatea pentru toate actiunile tale.
4. Aminteste-ti uneori ca atunci cand nu obtii ce vrei, lucrul ti se intampla tocmai pentru ca ai parte de un noroc neasteptat.
5. Invata regulile ca sa stii cum sa le calci atunci cand este necesar.
6. Nu lasa o disputa nesemnificativa sa rupa o mare prietenie.
7. Atunci cand realizezi ca ai gresit,ia masuri ca sa te corectezi imediat. 8. In fiecare zi dedica-ti cateva clipe numai pentrutine.
9. Deschide-ti bratele spre schimbare, dar fara a renunta la valorile tale. 10. Tine minte ca tacerea este uneori cel mai bun raspuns.
11. Traieste o viata onorabila. Atunci cand imbatranesti si te gandesti la tot ce ti s-a intamplat, vei putea sa te bucuri a doua oara de ea.
12. O atmosfera placuta in casa este baza vietii tale.
13. In neintelegerile cu cei dragi ia seama numai de situatia curenta. Nu invoca trecutul.
14. Impartaseste stiinta ta. Este o cale de a atinge imortalitatea.
15. Fii bland cu pamantul.
16.O data pe an, pleaca undeva unde nu ai fost niciodata.
17. Tine minte -cea mai buna relatie este cea in care iubirea reciproca depaseste nevoia fiecaruia.
18.Judeca succesul tau prin ceea ce trebuie sa renunti ca sa poti obtine.
19. Imbina iubirea si gatitul cu renuntarea.
1. Marea dragoste si marile realizari implica unmare risc.
2. Cand pierzi sa iti fie de invatatura.
3. Urmeaza cei trei R: respect pentru tine, respect pentru altii,responsabilitatea pentru toate actiunile tale.
4. Aminteste-ti uneori ca atunci cand nu obtii ce vrei, lucrul ti se intampla tocmai pentru ca ai parte de un noroc neasteptat.
5. Invata regulile ca sa stii cum sa le calci atunci cand este necesar.
6. Nu lasa o disputa nesemnificativa sa rupa o mare prietenie.
7. Atunci cand realizezi ca ai gresit,ia masuri ca sa te corectezi imediat. 8. In fiecare zi dedica-ti cateva clipe numai pentrutine.
9. Deschide-ti bratele spre schimbare, dar fara a renunta la valorile tale. 10. Tine minte ca tacerea este uneori cel mai bun raspuns.
11. Traieste o viata onorabila. Atunci cand imbatranesti si te gandesti la tot ce ti s-a intamplat, vei putea sa te bucuri a doua oara de ea.
12. O atmosfera placuta in casa este baza vietii tale.
13. In neintelegerile cu cei dragi ia seama numai de situatia curenta. Nu invoca trecutul.
14. Impartaseste stiinta ta. Este o cale de a atinge imortalitatea.
15. Fii bland cu pamantul.
16.O data pe an, pleaca undeva unde nu ai fost niciodata.
17. Tine minte -cea mai buna relatie este cea in care iubirea reciproca depaseste nevoia fiecaruia.
18.Judeca succesul tau prin ceea ce trebuie sa renunti ca sa poti obtine.
19. Imbina iubirea si gatitul cu renuntarea.
O viata mai buna
Asta este ce a spus Dalai Lama in mileniul care a incepui la 01.01.2001 Iti ia cateva secunde sa-l citesti si sa cugeti.
1. Marea dragoste si marile realizari implica unmare risc.
2. Cand pierzi sa iti fie de invatatura.
3. Urmeaza cei trei R: respect pentru tine, respect pentru altii,responsabilitatea pentru toate actiunile tale.
4. Aminteste-ti uneori ca atunci cand nu obtii ce vrei, lucrul ti se intampla tocmai pentru ca ai parte de un noroc neasteptat.
5. Invata regulile ca sa stii cum sa le calci atunci cand este necesar.
6. Nu lasa o disputa nesemnificativa sa rupa o mare prietenie.
7. Atunci cand realizezi ca ai gresit,ia masuri ca sa te corectezi imediat. 8. In fiecare zi dedica-ti cateva clipe numai pentrutine.
9. Deschide-ti bratele spre schimbare, dar fara a renunta la valorile tale. 10. Tine minte ca tacerea este uneori cel mai bun raspuns.
11. Traieste o viata onorabila. Atunci cand imbatranesti si te gandesti la tot ce ti s-a intamplat, vei putea sa te bucuri a doua oara de ea.
12. O atmosfera placuta in casa este baza vietii tale.
13. In neintelegerile cu cei dragi ia seama numai de situatia curenta. Nu invoca trecutul.
14. Impartaseste stiinta ta. Este o cale de a atinge imortalitatea.
15. Fii bland cu pamantul.
16.O data pe an, pleaca undeva unde nu ai fost niciodata.
17. Tine minte -cea mai buna relatie este cea in care iubirea reciproca depaseste nevoia fiecaruia.
18.Judeca succesul tau prin ceea ce trebuie sa renunti ca sa poti obtine.
19. Imbina iubirea si gatitul cu renuntarea.
1. Marea dragoste si marile realizari implica unmare risc.
2. Cand pierzi sa iti fie de invatatura.
3. Urmeaza cei trei R: respect pentru tine, respect pentru altii,responsabilitatea pentru toate actiunile tale.
4. Aminteste-ti uneori ca atunci cand nu obtii ce vrei, lucrul ti se intampla tocmai pentru ca ai parte de un noroc neasteptat.
5. Invata regulile ca sa stii cum sa le calci atunci cand este necesar.
6. Nu lasa o disputa nesemnificativa sa rupa o mare prietenie.
7. Atunci cand realizezi ca ai gresit,ia masuri ca sa te corectezi imediat. 8. In fiecare zi dedica-ti cateva clipe numai pentrutine.
9. Deschide-ti bratele spre schimbare, dar fara a renunta la valorile tale. 10. Tine minte ca tacerea este uneori cel mai bun raspuns.
11. Traieste o viata onorabila. Atunci cand imbatranesti si te gandesti la tot ce ti s-a intamplat, vei putea sa te bucuri a doua oara de ea.
12. O atmosfera placuta in casa este baza vietii tale.
13. In neintelegerile cu cei dragi ia seama numai de situatia curenta. Nu invoca trecutul.
14. Impartaseste stiinta ta. Este o cale de a atinge imortalitatea.
15. Fii bland cu pamantul.
16.O data pe an, pleaca undeva unde nu ai fost niciodata.
17. Tine minte -cea mai buna relatie este cea in care iubirea reciproca depaseste nevoia fiecaruia.
18.Judeca succesul tau prin ceea ce trebuie sa renunti ca sa poti obtine.
19. Imbina iubirea si gatitul cu renuntarea.
sâmbătă, iulie 17, 2004
noua dacie renault
cu poze
21 lug 22:04 Romania: costruita l'ultima delle Dacia
Corriere della Sera - ItalyMIOVENI (Romania) - Oggi l'ultima Dacia ha lasciato la catena di montaggionello stabilimento di Mioveni, in Romania. E' finita cosi' un'epoca durata35 anni. ...
21 lug 22:04 Romania: costruita l'ultima delle Dacia
Corriere della Sera - ItalyMIOVENI (Romania) - Oggi l'ultima Dacia ha lasciato la catena di montaggionello stabilimento di Mioveni, in Romania. E' finita cosi' un'epoca durata35 anni. ...
noua dacie renault
cu poze
21 lug 22:04 Romania: costruita l'ultima delle Dacia
Corriere della Sera - ItalyMIOVENI (Romania) - Oggi l'ultima Dacia ha lasciato la catena di montaggionello stabilimento di Mioveni, in Romania. E' finita cosi' un'epoca durata35 anni. ...
21 lug 22:04 Romania: costruita l'ultima delle Dacia
Corriere della Sera - ItalyMIOVENI (Romania) - Oggi l'ultima Dacia ha lasciato la catena di montaggionello stabilimento di Mioveni, in Romania. E' finita cosi' un'epoca durata35 anni. ...
uf
Se pare ca si aici se taie gazul.Pe teava spre aragazul computrer curge conexiunea cu matricea retea net ,,doar,, pana la 3 dimineata.Ei de ce zambiti?!La ora asta e mai liniste in zona.Dupa ce am inceput sa scriu si eu cateva pagini in jurnal.Nesalvate...
Doua aule cu pereti de sticla situate la un capat de camin studentesc,loc propice pentru socializare.De multe ori asisti la conversatii in alt grai decat italiana si dialectele ei(cu care romana si se aseamana).Ola, guten abend,hi si nelipsitul ciao .E frumos ca ne salutam si daca ne stim din vedere sau deloc.Asta formeaza primul pas spre o comunitate.
La fel am facut si eu cu blogul-jurnal-agenda (transilvan.blogspot.com) la sugestia prietenoasa a Gabrielei.Pana acum nu mi-am facut mult timp sa il invat.Pana duminica 25 cand plec in vacanta vreau sa profit de timp.
Examenele au trecut.Nu mai descriu acum ce a fost,dar e sigur ca nu imi place stilul asta de a inghesui 3 examene scrise in 4 ore.Drept,istorie si economie daca le grupez.Sunt 5module despre Uniunea Europeana.Am mai avut in saptamana de Paste! Si vor mai fi din septembrei.Ca program din toamna ne concentram pe europroiectare ,probabil imi va veni randul la un stagiu si dizertatia.Tesina.Tezuta.Italienii diminutiveazasi augumenteaza mult.Probabil face parte din firea lor.Va propun sa folositi nitel mai multe diminutive sau sa mariti substantivele si adjectivele.Daca nu suna a indragostit(de viata,etc) suna haios.De exemplu :carticica asta, fa-mi o placeroaie!:) s.a.m.d.
E drept ca in tara nu ai nevoie sa faci asta.Cresc preturoiaele orisicat.
uhhh sa respiram ca am impresia ca ma usurez -ca o terapie -ca pe vremea cand scriam la propriu jurnale.si apoi le rupeam.:P mda.cate nu se potafla din ele.Bine ca acum ne globalizam si suntem transparenti.De nu mai conteaza distantele.Dar chestia asta o iau si ca pe un test.Ca baietii.Poate m-oi autoeduca mai cu spor.CA DEH SCRIPTA MANEM,PASARICA ZBOARA DIN GURA.Nu trebuie sa imi reamintiti de eter.La radiouri asta se intampla mereu.
...dar la fiecare idee am altele si altele.oricum voi incerca sa intru pe blog inaintede revista presei.si sa invat rapid sa postez doar linkurile spre subiecte.in speranta ca vor mai functiona si dupa aia si nu dispare informatia.
cunoscatorii stiu de ce.Se intampla si la case mai mari.(Vezi YAHOO si MSN oprite cateva ore de curand)
Doua aule cu pereti de sticla situate la un capat de camin studentesc,loc propice pentru socializare.De multe ori asisti la conversatii in alt grai decat italiana si dialectele ei(cu care romana si se aseamana).Ola, guten abend,hi si nelipsitul ciao .E frumos ca ne salutam si daca ne stim din vedere sau deloc.Asta formeaza primul pas spre o comunitate.
La fel am facut si eu cu blogul-jurnal-agenda (transilvan.blogspot.com) la sugestia prietenoasa a Gabrielei.Pana acum nu mi-am facut mult timp sa il invat.Pana duminica 25 cand plec in vacanta vreau sa profit de timp.
Examenele au trecut.Nu mai descriu acum ce a fost,dar e sigur ca nu imi place stilul asta de a inghesui 3 examene scrise in 4 ore.Drept,istorie si economie daca le grupez.Sunt 5module despre Uniunea Europeana.Am mai avut in saptamana de Paste! Si vor mai fi din septembrei.Ca program din toamna ne concentram pe europroiectare ,probabil imi va veni randul la un stagiu si dizertatia.Tesina.Tezuta.Italienii diminutiveazasi augumenteaza mult.Probabil face parte din firea lor.Va propun sa folositi nitel mai multe diminutive sau sa mariti substantivele si adjectivele.Daca nu suna a indragostit(de viata,etc) suna haios.De exemplu :carticica asta, fa-mi o placeroaie!:) s.a.m.d.
E drept ca in tara nu ai nevoie sa faci asta.Cresc preturoiaele orisicat.
uhhh sa respiram ca am impresia ca ma usurez -ca o terapie -ca pe vremea cand scriam la propriu jurnale.si apoi le rupeam.:P mda.cate nu se potafla din ele.Bine ca acum ne globalizam si suntem transparenti.De nu mai conteaza distantele.Dar chestia asta o iau si ca pe un test.Ca baietii.Poate m-oi autoeduca mai cu spor.CA DEH SCRIPTA MANEM,PASARICA ZBOARA DIN GURA.Nu trebuie sa imi reamintiti de eter.La radiouri asta se intampla mereu.
...dar la fiecare idee am altele si altele.oricum voi incerca sa intru pe blog inaintede revista presei.si sa invat rapid sa postez doar linkurile spre subiecte.in speranta ca vor mai functiona si dupa aia si nu dispare informatia.
cunoscatorii stiu de ce.Se intampla si la case mai mari.(Vezi YAHOO si MSN oprite cateva ore de curand)
uf
Se pare ca si aici se taie gazul.Pe teava spre aragazul computrer curge conexiunea cu matricea retea net ,,doar,, pana la 3 dimineata.Ei de ce zambiti?!La ora asta e mai liniste in zona.Dupa ce am inceput sa scriu si eu cateva pagini in jurnal.Nesalvate...
Doua aule cu pereti de sticla situate la un capat de camin studentesc,loc propice pentru socializare.De multe ori asisti la conversatii in alt grai decat italiana si dialectele ei(cu care romana si se aseamana).Ola, guten abend,hi si nelipsitul ciao .E frumos ca ne salutam si daca ne stim din vedere sau deloc.Asta formeaza primul pas spre o comunitate.
La fel am facut si eu cu blogul-jurnal-agenda (transilvan.blogspot.com) la sugestia prietenoasa a Gabrielei.Pana acum nu mi-am facut mult timp sa il invat.Pana duminica 25 cand plec in vacanta vreau sa profit de timp.
Examenele au trecut.Nu mai descriu acum ce a fost,dar e sigur ca nu imi place stilul asta de a inghesui 3 examene scrise in 4 ore.Drept,istorie si economie daca le grupez.Sunt 5module despre Uniunea Europeana.Am mai avut in saptamana de Paste! Si vor mai fi din septembrei.Ca program din toamna ne concentram pe europroiectare ,probabil imi va veni randul la un stagiu si dizertatia.Tesina.Tezuta.Italienii diminutiveazasi augumenteaza mult.Probabil face parte din firea lor.Va propun sa folositi nitel mai multe diminutive sau sa mariti substantivele si adjectivele.Daca nu suna a indragostit(de viata,etc) suna haios.De exemplu :carticica asta, fa-mi o placeroaie!:) s.a.m.d.
E drept ca in tara nu ai nevoie sa faci asta.Cresc preturoiaele orisicat.
uhhh sa respiram ca am impresia ca ma usurez -ca o terapie -ca pe vremea cand scriam la propriu jurnale.si apoi le rupeam.:P mda.cate nu se potafla din ele.Bine ca acum ne globalizam si suntem transparenti.De nu mai conteaza distantele.Dar chestia asta o iau si ca pe un test.Ca baietii.Poate m-oi autoeduca mai cu spor.CA DEH SCRIPTA MANEM,PASARICA ZBOARA DIN GURA.Nu trebuie sa imi reamintiti de eter.La radiouri asta se intampla mereu.
...dar la fiecare idee am altele si altele.oricum voi incerca sa intru pe blog inaintede revista presei.si sa invat rapid sa postez doar linkurile spre subiecte.in speranta ca vor mai functiona si dupa aia si nu dispare informatia.
cunoscatorii stiu de ce.Se intampla si la case mai mari.(Vezi YAHOO si MSN oprite cateva ore de curand)
Doua aule cu pereti de sticla situate la un capat de camin studentesc,loc propice pentru socializare.De multe ori asisti la conversatii in alt grai decat italiana si dialectele ei(cu care romana si se aseamana).Ola, guten abend,hi si nelipsitul ciao .E frumos ca ne salutam si daca ne stim din vedere sau deloc.Asta formeaza primul pas spre o comunitate.
La fel am facut si eu cu blogul-jurnal-agenda (transilvan.blogspot.com) la sugestia prietenoasa a Gabrielei.Pana acum nu mi-am facut mult timp sa il invat.Pana duminica 25 cand plec in vacanta vreau sa profit de timp.
Examenele au trecut.Nu mai descriu acum ce a fost,dar e sigur ca nu imi place stilul asta de a inghesui 3 examene scrise in 4 ore.Drept,istorie si economie daca le grupez.Sunt 5module despre Uniunea Europeana.Am mai avut in saptamana de Paste! Si vor mai fi din septembrei.Ca program din toamna ne concentram pe europroiectare ,probabil imi va veni randul la un stagiu si dizertatia.Tesina.Tezuta.Italienii diminutiveazasi augumenteaza mult.Probabil face parte din firea lor.Va propun sa folositi nitel mai multe diminutive sau sa mariti substantivele si adjectivele.Daca nu suna a indragostit(de viata,etc) suna haios.De exemplu :carticica asta, fa-mi o placeroaie!:) s.a.m.d.
E drept ca in tara nu ai nevoie sa faci asta.Cresc preturoiaele orisicat.
uhhh sa respiram ca am impresia ca ma usurez -ca o terapie -ca pe vremea cand scriam la propriu jurnale.si apoi le rupeam.:P mda.cate nu se potafla din ele.Bine ca acum ne globalizam si suntem transparenti.De nu mai conteaza distantele.Dar chestia asta o iau si ca pe un test.Ca baietii.Poate m-oi autoeduca mai cu spor.CA DEH SCRIPTA MANEM,PASARICA ZBOARA DIN GURA.Nu trebuie sa imi reamintiti de eter.La radiouri asta se intampla mereu.
...dar la fiecare idee am altele si altele.oricum voi incerca sa intru pe blog inaintede revista presei.si sa invat rapid sa postez doar linkurile spre subiecte.in speranta ca vor mai functiona si dupa aia si nu dispare informatia.
cunoscatorii stiu de ce.Se intampla si la case mai mari.(Vezi YAHOO si MSN oprite cateva ore de curand)
Spania,venim!
Spania, sejurul favorit al romanilor in vara 2004
Raluca Ion Bianca TomaSambata, 17 Iulie 2004
Vinzarile de sejururi in Peninsula Iberica cunosc vara aceasta un adevarat “boom”
Agentiile de turism au dat anul acesta lovitura cu ofertele de sejururi sau circuite in Spania. “Este destinatia favorita a romanilor in aceasta vara. Comparativ cu anul trecut, vindem peste dublu”, ne spune directorul de marketing al Agentiei Romantic Travel, Ciprian Enea. “In fiecare saptamina, trimitem spre Spania doua avioane charter, cu 160 de locuri, ticsite de turisti. La circuite nu mai avem nici un loc liber pina in septembrie”, spune si Florin Badalau, agent de turism la agentia J'Info Tours.
Dezmortindu-ti picioarele prin Barcelona, dai de parcul Guel al lui Gaudi, facut parca de mina unui copil care a aruncat din joaca bucati de ceramica colorata te miri unde, de casele lui Hans si Grettel construite ca de mina unui cofetar si de Rambla, unul dintre cele mai frumoase bulevarde din lume. “Porneste din inima Barcelonei si se sfirseste aproape de tarmul Mediteranei. Batindu-l, vezi sculpturi in aer liber, artisti, tiganci cu fuste colorate, rockeri batrini si hippioti pitoresti, scandinave trecute de a doua tinerete, tineri spanioli cu singe fierbinte si mimi, carora daca le dai un banut, iti imita absolut orice”, isi aminteste Ciprian Enea. Punctul sensibil al Barcelonei este Fintina Magica, unde pe toti turistii ii podideste, aproape fara exceptie, plinsul: “E un spectacol foarte emotionant de lumini colorate si muzica. Acolo am vazut pentru prima oara apa “dansind”. Ia diferite forme si ai senzatia ca asisti la un spectacol de balet, cu armasari prabusindu-se din goana in prapastii si printese inchise in turn. La “Canta, no Llore” (in traducere, “Cinta, nu plinge!), care este si imnul echipei FC Barcelona, toata lumea incepe sa plinga”, povesteste Ciprian. Aproape de Barcelona, dai de Costa Brava, bijuteria turismului din Catalonia, unde ai la un loc mare, plaja si munte. “Vezi strazi intregi cu palmieri, apa limpede si albastra, case micute si cochete. Este una dintre cele mai exotice plaje europene si te duce, asa, cu gindul la Caraibe”, mai spune Ciprian.
Visul gurmanzilor: paella si sangria
O vacanta pe sub palmierii Spaniei merge udata cit mai des cu sangria, bautura locala. Directorul de marketing al agentiei Romantic Travel, Ciprian Enea, nu s-a intors din Catalonia doar cu amintiri, ci si cu o reteta de licoare ca la Mama Dolores acasa: “Sangria este facuta din vin, o treime suc natural de portocale, o treime rom si una apa. Se amesteca, se adauga cuburi de gheata, pere si felii de mandarine si se tine la frigider intr-o carafa, neaparat din sticla, circa o ora. Se bea lichidul, se maninca bucatile de fructe si gata”. Cind vine insa vorba despre paella, mincarea traditionala, “cite bordeie, atitea obiceiuri”! Fiecare bucatar are propria lui reteta de paella, desi compozitia e aceeasi peste tot: orezul in care unii strecoara fructe de mare, iar altii carne de vita. Gustul diferit provine din felul in care geniul culinar jongleaza cu condimentele - de la sare si piper pina la ghimbir si curry.
Palma de Mallorca, perla Spaniei
Strazile inguste in panta, hotelurile cu balcoane pina-n sosea, palmieri, leandrul alb ori roz, padurile de pini ori ficusi uriasi iau prima data ochii vizitatorilor refugiati pe tarimul exotic al Palmei. Sezlongurile turistilor unsi din belsug cu lotiuni de soare cresc parca din nisipul curat, afinat si udat in fiecare dimineata cu masini speciale, al plajelor de linga Palma. Sezlongul si umbrelele pentru o zi de plaja costa patru euro, dar te poti ferici de la magazine cu o umbrela de trei euro care sa te apere de soare tot sejurul. Orice suc de portocale, absolut natural, la 250 de ml, nu costa mai mult de un euro la supermarket. Pe plaja, aceeasi cantitate se apropie de doi euro, iar berea are trei preturi: cel de pe plaja (3 euro), de la bar (1,80-2,50 euro) sau de la supermarket (sub un euro).
Romanii, cu alba-neagra si O-Zone
“Mai ia hi, mai ia hu, mai ia ha ha” ori “Vrei sa pleci, dar nu ma, nu ma iei...” auzi seara, din orice bar olandez ori circiuma cu butoaie de bere nemtesti. Hitul verii al celor de la O-Zone il cinta si nordicii, si pustoaicele cu cercei colorati din Spania, si nemtoaicele mai plinute, cu tricouri din bumbac si pantaloni din cinepa. Din loc in loc, pe linga faleza, apare cite un grup din mijlocul caruia se aude ceva agitatie. “Was ist das? Ist das richtig oder nein? (n.r. - varianta germana de la “Asta are, asta n-are, asta e cistigatoare”), urmata de un “Claudiu, fa-l pe neamtu' ala!”. In afara de romanii turisti, in Mallorca mai sint unii cu alba-neagra, foarte bine organizati. Cel care joaca cele trei bile negre are cel putin cinci complici. Doi pluseaza, arunca bancnote de 20 de euro in joc si vorbesc fie italiana, fie o germana pocita. (De obicei, ei cistiga, ispitindu-i in acest fel pe turisti sa intre in joc.) “Gasca” mai e alcatuita din unul care sta de sase si alti doi care “ii fac la buzunare” pe cei care stau gura-casca. Politia e prezenta peste tot, pe biciclete, motorete, masini mici, dube ori elicoptere. Sint zone asupra carora esti avertizat ca sint supravegheate cu camere video si nici macar un june dintr-o tara europeana care are pe mina o bratara colorata, semnul distinctiv al celor care locuiesc la hotelurile scumpe, nu are voie sa doarma, pe plaja.
“Mallorca Zeitung”
Putine agentii romanesti au contracte cu marile lanturi hoteliere din Mallorca sau cu cele amplasate chiar pe plaja. Ele sint specialitatea marilor firme “Thomas Cook” ori “Tui” si sint rezervate europenilor. Nemtii si olandezii, urmati de francezi si britanici, sint cei mai numerosi turisti ai insulei. De altfel, toate restaurantele si cafenelele de pe plaja au, in primul rind, meniuri in limba germana. Exista toate publicatiile renumite din Germania, Franta si UK si, pentru ca nemtii au facut din Mallorca o destinatie nelipsita, exista si un ziar in limba germana. Poti recunoaste o nemtoaica dupa berea pe care o bea la prinz, undeva la umbra, linga plaja, si dupa ziarul “Mallorca Zeitung” pe care il citeste pret de doua tigari.
Excursii nemtesti de trei ori mai ieftine
Excursiile oferite de agentiile romanesti in Mallorca sint destul de scumpe, iar nemtii, mai vechi in bransa, isi atrag conationalii cu preturi de doua sau trei ori mai mici. De exemplu, pentru un tur al insulei, agentiile romanesti cer cite 50 de euro de persoana, in timp ce micile agentii de sezon ale nemtilor nu iau mai mult de 18 euro.
De ce sa te feresti
De agentiile romanesti care promit chartere din diverse locuri ale tarii. De cele mai multe ori, avioanele nu zboara decit din Bucuresti, noaptea, de pe aeroporturi utilitare. Nu toate hotelurile de trei stele au aer conditionat. In camerele orientate spre soare se produce efect de sera, iar in iulie si august temperaturile depasesc usor 40 de grade. Nu toate camerele au televizor. Chiar daca asa scrie in oferta, verificati si pe Internet. Pentru un televizor, la receptie ti se poate cere sa platesti in plus 35 de euro pe saptamina (pentru programele spaniole), respectiv 50 de euro (ca sa ai acces la programele prin satelit). Unele hoteluri de patru stele sint la mare distanta de plajele de nisip. Atentie, daca aveti copii mici, va puteti trezi ca cea mai apropiata plaja e stincoasa, iar intrarea in apa e foarte abrupta.
Ponturi
Verificati hotelurile pe site-urile agentiilor de turism straine - nu isi pacalesc clientii Din Germania, orice zbor spre Mallorca costa 50 de euro (evitati intirzierile si aveti tot confortul) La agentiile imobiliare din Spania, un apartament inchiriat intr-una din statiunile din Mallorca costa 500 de euro/luna. Intr-o astfel de varianta, cazarea pentru o saptamina te costa de trei ori mai putin decit la agentiile de turism.
Scump, dar merita
J'Info Tours Palma de Mallorca: varianta transport cu avionul, cazare 7 nopti, demipensiune Hotel “Isla de Mallorca”, trei stele 15.07-22.07 - 699 de euro; loc in camera dubla 23.07-02.09 - 724 de euro; loc in camera dubla 03.09-16.09 - 699 de euro; loc in camera dubla 17.09-30.09 - 687 de euro; loc in camera dubla 01.10-14.10 - 594 de euro; loc in camera dubla Prestige Tours Ibiza: varianta transport cu avionul, cazare 7 nopti, demipensiune Hotel “Hawaii”, trei stele 16, 23 iulie/3, 10 septembrie - 735 de euro; loc in camera dubla 30 iulie/6, 13, 20, 27 august - 815 euro; loc in camera dubla Romantic Travel Pachetul “Vacanta de vis pe Costa Brava” - combina circuitul, pe ruta Ungaria-Austria-Italia-Franta-Spania, cu sejurul la Costa Brava Pret: 430 de euro de persoana Pretul include: transport cu autocarul de doua stele cazare 11 nopti in camera dubla: 4 nopti la hoteluri de 2 stele si 7 nopti la hotel “Santa Fe”, de 3 stele, din Callela (cea mai cunoscuta statiune din Costa Brava) 7 demipensiuni la restaurantul hotelului “Santa Fe” din Callela ghid atestat
Raluca Ion Bianca TomaSambata, 17 Iulie 2004
Vinzarile de sejururi in Peninsula Iberica cunosc vara aceasta un adevarat “boom”
Agentiile de turism au dat anul acesta lovitura cu ofertele de sejururi sau circuite in Spania. “Este destinatia favorita a romanilor in aceasta vara. Comparativ cu anul trecut, vindem peste dublu”, ne spune directorul de marketing al Agentiei Romantic Travel, Ciprian Enea. “In fiecare saptamina, trimitem spre Spania doua avioane charter, cu 160 de locuri, ticsite de turisti. La circuite nu mai avem nici un loc liber pina in septembrie”, spune si Florin Badalau, agent de turism la agentia J'Info Tours.
Dezmortindu-ti picioarele prin Barcelona, dai de parcul Guel al lui Gaudi, facut parca de mina unui copil care a aruncat din joaca bucati de ceramica colorata te miri unde, de casele lui Hans si Grettel construite ca de mina unui cofetar si de Rambla, unul dintre cele mai frumoase bulevarde din lume. “Porneste din inima Barcelonei si se sfirseste aproape de tarmul Mediteranei. Batindu-l, vezi sculpturi in aer liber, artisti, tiganci cu fuste colorate, rockeri batrini si hippioti pitoresti, scandinave trecute de a doua tinerete, tineri spanioli cu singe fierbinte si mimi, carora daca le dai un banut, iti imita absolut orice”, isi aminteste Ciprian Enea. Punctul sensibil al Barcelonei este Fintina Magica, unde pe toti turistii ii podideste, aproape fara exceptie, plinsul: “E un spectacol foarte emotionant de lumini colorate si muzica. Acolo am vazut pentru prima oara apa “dansind”. Ia diferite forme si ai senzatia ca asisti la un spectacol de balet, cu armasari prabusindu-se din goana in prapastii si printese inchise in turn. La “Canta, no Llore” (in traducere, “Cinta, nu plinge!), care este si imnul echipei FC Barcelona, toata lumea incepe sa plinga”, povesteste Ciprian. Aproape de Barcelona, dai de Costa Brava, bijuteria turismului din Catalonia, unde ai la un loc mare, plaja si munte. “Vezi strazi intregi cu palmieri, apa limpede si albastra, case micute si cochete. Este una dintre cele mai exotice plaje europene si te duce, asa, cu gindul la Caraibe”, mai spune Ciprian.
Visul gurmanzilor: paella si sangria
O vacanta pe sub palmierii Spaniei merge udata cit mai des cu sangria, bautura locala. Directorul de marketing al agentiei Romantic Travel, Ciprian Enea, nu s-a intors din Catalonia doar cu amintiri, ci si cu o reteta de licoare ca la Mama Dolores acasa: “Sangria este facuta din vin, o treime suc natural de portocale, o treime rom si una apa. Se amesteca, se adauga cuburi de gheata, pere si felii de mandarine si se tine la frigider intr-o carafa, neaparat din sticla, circa o ora. Se bea lichidul, se maninca bucatile de fructe si gata”. Cind vine insa vorba despre paella, mincarea traditionala, “cite bordeie, atitea obiceiuri”! Fiecare bucatar are propria lui reteta de paella, desi compozitia e aceeasi peste tot: orezul in care unii strecoara fructe de mare, iar altii carne de vita. Gustul diferit provine din felul in care geniul culinar jongleaza cu condimentele - de la sare si piper pina la ghimbir si curry.
Palma de Mallorca, perla Spaniei
Strazile inguste in panta, hotelurile cu balcoane pina-n sosea, palmieri, leandrul alb ori roz, padurile de pini ori ficusi uriasi iau prima data ochii vizitatorilor refugiati pe tarimul exotic al Palmei. Sezlongurile turistilor unsi din belsug cu lotiuni de soare cresc parca din nisipul curat, afinat si udat in fiecare dimineata cu masini speciale, al plajelor de linga Palma. Sezlongul si umbrelele pentru o zi de plaja costa patru euro, dar te poti ferici de la magazine cu o umbrela de trei euro care sa te apere de soare tot sejurul. Orice suc de portocale, absolut natural, la 250 de ml, nu costa mai mult de un euro la supermarket. Pe plaja, aceeasi cantitate se apropie de doi euro, iar berea are trei preturi: cel de pe plaja (3 euro), de la bar (1,80-2,50 euro) sau de la supermarket (sub un euro).
Romanii, cu alba-neagra si O-Zone
“Mai ia hi, mai ia hu, mai ia ha ha” ori “Vrei sa pleci, dar nu ma, nu ma iei...” auzi seara, din orice bar olandez ori circiuma cu butoaie de bere nemtesti. Hitul verii al celor de la O-Zone il cinta si nordicii, si pustoaicele cu cercei colorati din Spania, si nemtoaicele mai plinute, cu tricouri din bumbac si pantaloni din cinepa. Din loc in loc, pe linga faleza, apare cite un grup din mijlocul caruia se aude ceva agitatie. “Was ist das? Ist das richtig oder nein? (n.r. - varianta germana de la “Asta are, asta n-are, asta e cistigatoare”), urmata de un “Claudiu, fa-l pe neamtu' ala!”. In afara de romanii turisti, in Mallorca mai sint unii cu alba-neagra, foarte bine organizati. Cel care joaca cele trei bile negre are cel putin cinci complici. Doi pluseaza, arunca bancnote de 20 de euro in joc si vorbesc fie italiana, fie o germana pocita. (De obicei, ei cistiga, ispitindu-i in acest fel pe turisti sa intre in joc.) “Gasca” mai e alcatuita din unul care sta de sase si alti doi care “ii fac la buzunare” pe cei care stau gura-casca. Politia e prezenta peste tot, pe biciclete, motorete, masini mici, dube ori elicoptere. Sint zone asupra carora esti avertizat ca sint supravegheate cu camere video si nici macar un june dintr-o tara europeana care are pe mina o bratara colorata, semnul distinctiv al celor care locuiesc la hotelurile scumpe, nu are voie sa doarma, pe plaja.
“Mallorca Zeitung”
Putine agentii romanesti au contracte cu marile lanturi hoteliere din Mallorca sau cu cele amplasate chiar pe plaja. Ele sint specialitatea marilor firme “Thomas Cook” ori “Tui” si sint rezervate europenilor. Nemtii si olandezii, urmati de francezi si britanici, sint cei mai numerosi turisti ai insulei. De altfel, toate restaurantele si cafenelele de pe plaja au, in primul rind, meniuri in limba germana. Exista toate publicatiile renumite din Germania, Franta si UK si, pentru ca nemtii au facut din Mallorca o destinatie nelipsita, exista si un ziar in limba germana. Poti recunoaste o nemtoaica dupa berea pe care o bea la prinz, undeva la umbra, linga plaja, si dupa ziarul “Mallorca Zeitung” pe care il citeste pret de doua tigari.
Excursii nemtesti de trei ori mai ieftine
Excursiile oferite de agentiile romanesti in Mallorca sint destul de scumpe, iar nemtii, mai vechi in bransa, isi atrag conationalii cu preturi de doua sau trei ori mai mici. De exemplu, pentru un tur al insulei, agentiile romanesti cer cite 50 de euro de persoana, in timp ce micile agentii de sezon ale nemtilor nu iau mai mult de 18 euro.
De ce sa te feresti
De agentiile romanesti care promit chartere din diverse locuri ale tarii. De cele mai multe ori, avioanele nu zboara decit din Bucuresti, noaptea, de pe aeroporturi utilitare. Nu toate hotelurile de trei stele au aer conditionat. In camerele orientate spre soare se produce efect de sera, iar in iulie si august temperaturile depasesc usor 40 de grade. Nu toate camerele au televizor. Chiar daca asa scrie in oferta, verificati si pe Internet. Pentru un televizor, la receptie ti se poate cere sa platesti in plus 35 de euro pe saptamina (pentru programele spaniole), respectiv 50 de euro (ca sa ai acces la programele prin satelit). Unele hoteluri de patru stele sint la mare distanta de plajele de nisip. Atentie, daca aveti copii mici, va puteti trezi ca cea mai apropiata plaja e stincoasa, iar intrarea in apa e foarte abrupta.
Ponturi
Verificati hotelurile pe site-urile agentiilor de turism straine - nu isi pacalesc clientii Din Germania, orice zbor spre Mallorca costa 50 de euro (evitati intirzierile si aveti tot confortul) La agentiile imobiliare din Spania, un apartament inchiriat intr-una din statiunile din Mallorca costa 500 de euro/luna. Intr-o astfel de varianta, cazarea pentru o saptamina te costa de trei ori mai putin decit la agentiile de turism.
Scump, dar merita
J'Info Tours Palma de Mallorca: varianta transport cu avionul, cazare 7 nopti, demipensiune Hotel “Isla de Mallorca”, trei stele 15.07-22.07 - 699 de euro; loc in camera dubla 23.07-02.09 - 724 de euro; loc in camera dubla 03.09-16.09 - 699 de euro; loc in camera dubla 17.09-30.09 - 687 de euro; loc in camera dubla 01.10-14.10 - 594 de euro; loc in camera dubla Prestige Tours Ibiza: varianta transport cu avionul, cazare 7 nopti, demipensiune Hotel “Hawaii”, trei stele 16, 23 iulie/3, 10 septembrie - 735 de euro; loc in camera dubla 30 iulie/6, 13, 20, 27 august - 815 euro; loc in camera dubla Romantic Travel Pachetul “Vacanta de vis pe Costa Brava” - combina circuitul, pe ruta Ungaria-Austria-Italia-Franta-Spania, cu sejurul la Costa Brava Pret: 430 de euro de persoana Pretul include: transport cu autocarul de doua stele cazare 11 nopti in camera dubla: 4 nopti la hoteluri de 2 stele si 7 nopti la hotel “Santa Fe”, de 3 stele, din Callela (cea mai cunoscuta statiune din Costa Brava) 7 demipensiuni la restaurantul hotelului “Santa Fe” din Callela ghid atestat
Spania,venim!
Spania, sejurul favorit al romanilor in vara 2004
Raluca Ion Bianca TomaSambata, 17 Iulie 2004
Vinzarile de sejururi in Peninsula Iberica cunosc vara aceasta un adevarat “boom”
Agentiile de turism au dat anul acesta lovitura cu ofertele de sejururi sau circuite in Spania. “Este destinatia favorita a romanilor in aceasta vara. Comparativ cu anul trecut, vindem peste dublu”, ne spune directorul de marketing al Agentiei Romantic Travel, Ciprian Enea. “In fiecare saptamina, trimitem spre Spania doua avioane charter, cu 160 de locuri, ticsite de turisti. La circuite nu mai avem nici un loc liber pina in septembrie”, spune si Florin Badalau, agent de turism la agentia J'Info Tours.
Dezmortindu-ti picioarele prin Barcelona, dai de parcul Guel al lui Gaudi, facut parca de mina unui copil care a aruncat din joaca bucati de ceramica colorata te miri unde, de casele lui Hans si Grettel construite ca de mina unui cofetar si de Rambla, unul dintre cele mai frumoase bulevarde din lume. “Porneste din inima Barcelonei si se sfirseste aproape de tarmul Mediteranei. Batindu-l, vezi sculpturi in aer liber, artisti, tiganci cu fuste colorate, rockeri batrini si hippioti pitoresti, scandinave trecute de a doua tinerete, tineri spanioli cu singe fierbinte si mimi, carora daca le dai un banut, iti imita absolut orice”, isi aminteste Ciprian Enea. Punctul sensibil al Barcelonei este Fintina Magica, unde pe toti turistii ii podideste, aproape fara exceptie, plinsul: “E un spectacol foarte emotionant de lumini colorate si muzica. Acolo am vazut pentru prima oara apa “dansind”. Ia diferite forme si ai senzatia ca asisti la un spectacol de balet, cu armasari prabusindu-se din goana in prapastii si printese inchise in turn. La “Canta, no Llore” (in traducere, “Cinta, nu plinge!), care este si imnul echipei FC Barcelona, toata lumea incepe sa plinga”, povesteste Ciprian. Aproape de Barcelona, dai de Costa Brava, bijuteria turismului din Catalonia, unde ai la un loc mare, plaja si munte. “Vezi strazi intregi cu palmieri, apa limpede si albastra, case micute si cochete. Este una dintre cele mai exotice plaje europene si te duce, asa, cu gindul la Caraibe”, mai spune Ciprian.
Visul gurmanzilor: paella si sangria
O vacanta pe sub palmierii Spaniei merge udata cit mai des cu sangria, bautura locala. Directorul de marketing al agentiei Romantic Travel, Ciprian Enea, nu s-a intors din Catalonia doar cu amintiri, ci si cu o reteta de licoare ca la Mama Dolores acasa: “Sangria este facuta din vin, o treime suc natural de portocale, o treime rom si una apa. Se amesteca, se adauga cuburi de gheata, pere si felii de mandarine si se tine la frigider intr-o carafa, neaparat din sticla, circa o ora. Se bea lichidul, se maninca bucatile de fructe si gata”. Cind vine insa vorba despre paella, mincarea traditionala, “cite bordeie, atitea obiceiuri”! Fiecare bucatar are propria lui reteta de paella, desi compozitia e aceeasi peste tot: orezul in care unii strecoara fructe de mare, iar altii carne de vita. Gustul diferit provine din felul in care geniul culinar jongleaza cu condimentele - de la sare si piper pina la ghimbir si curry.
Palma de Mallorca, perla Spaniei
Strazile inguste in panta, hotelurile cu balcoane pina-n sosea, palmieri, leandrul alb ori roz, padurile de pini ori ficusi uriasi iau prima data ochii vizitatorilor refugiati pe tarimul exotic al Palmei. Sezlongurile turistilor unsi din belsug cu lotiuni de soare cresc parca din nisipul curat, afinat si udat in fiecare dimineata cu masini speciale, al plajelor de linga Palma. Sezlongul si umbrelele pentru o zi de plaja costa patru euro, dar te poti ferici de la magazine cu o umbrela de trei euro care sa te apere de soare tot sejurul. Orice suc de portocale, absolut natural, la 250 de ml, nu costa mai mult de un euro la supermarket. Pe plaja, aceeasi cantitate se apropie de doi euro, iar berea are trei preturi: cel de pe plaja (3 euro), de la bar (1,80-2,50 euro) sau de la supermarket (sub un euro).
Romanii, cu alba-neagra si O-Zone
“Mai ia hi, mai ia hu, mai ia ha ha” ori “Vrei sa pleci, dar nu ma, nu ma iei...” auzi seara, din orice bar olandez ori circiuma cu butoaie de bere nemtesti. Hitul verii al celor de la O-Zone il cinta si nordicii, si pustoaicele cu cercei colorati din Spania, si nemtoaicele mai plinute, cu tricouri din bumbac si pantaloni din cinepa. Din loc in loc, pe linga faleza, apare cite un grup din mijlocul caruia se aude ceva agitatie. “Was ist das? Ist das richtig oder nein? (n.r. - varianta germana de la “Asta are, asta n-are, asta e cistigatoare”), urmata de un “Claudiu, fa-l pe neamtu' ala!”. In afara de romanii turisti, in Mallorca mai sint unii cu alba-neagra, foarte bine organizati. Cel care joaca cele trei bile negre are cel putin cinci complici. Doi pluseaza, arunca bancnote de 20 de euro in joc si vorbesc fie italiana, fie o germana pocita. (De obicei, ei cistiga, ispitindu-i in acest fel pe turisti sa intre in joc.) “Gasca” mai e alcatuita din unul care sta de sase si alti doi care “ii fac la buzunare” pe cei care stau gura-casca. Politia e prezenta peste tot, pe biciclete, motorete, masini mici, dube ori elicoptere. Sint zone asupra carora esti avertizat ca sint supravegheate cu camere video si nici macar un june dintr-o tara europeana care are pe mina o bratara colorata, semnul distinctiv al celor care locuiesc la hotelurile scumpe, nu are voie sa doarma, pe plaja.
“Mallorca Zeitung”
Putine agentii romanesti au contracte cu marile lanturi hoteliere din Mallorca sau cu cele amplasate chiar pe plaja. Ele sint specialitatea marilor firme “Thomas Cook” ori “Tui” si sint rezervate europenilor. Nemtii si olandezii, urmati de francezi si britanici, sint cei mai numerosi turisti ai insulei. De altfel, toate restaurantele si cafenelele de pe plaja au, in primul rind, meniuri in limba germana. Exista toate publicatiile renumite din Germania, Franta si UK si, pentru ca nemtii au facut din Mallorca o destinatie nelipsita, exista si un ziar in limba germana. Poti recunoaste o nemtoaica dupa berea pe care o bea la prinz, undeva la umbra, linga plaja, si dupa ziarul “Mallorca Zeitung” pe care il citeste pret de doua tigari.
Excursii nemtesti de trei ori mai ieftine
Excursiile oferite de agentiile romanesti in Mallorca sint destul de scumpe, iar nemtii, mai vechi in bransa, isi atrag conationalii cu preturi de doua sau trei ori mai mici. De exemplu, pentru un tur al insulei, agentiile romanesti cer cite 50 de euro de persoana, in timp ce micile agentii de sezon ale nemtilor nu iau mai mult de 18 euro.
De ce sa te feresti
De agentiile romanesti care promit chartere din diverse locuri ale tarii. De cele mai multe ori, avioanele nu zboara decit din Bucuresti, noaptea, de pe aeroporturi utilitare. Nu toate hotelurile de trei stele au aer conditionat. In camerele orientate spre soare se produce efect de sera, iar in iulie si august temperaturile depasesc usor 40 de grade. Nu toate camerele au televizor. Chiar daca asa scrie in oferta, verificati si pe Internet. Pentru un televizor, la receptie ti se poate cere sa platesti in plus 35 de euro pe saptamina (pentru programele spaniole), respectiv 50 de euro (ca sa ai acces la programele prin satelit). Unele hoteluri de patru stele sint la mare distanta de plajele de nisip. Atentie, daca aveti copii mici, va puteti trezi ca cea mai apropiata plaja e stincoasa, iar intrarea in apa e foarte abrupta.
Ponturi
Verificati hotelurile pe site-urile agentiilor de turism straine - nu isi pacalesc clientii Din Germania, orice zbor spre Mallorca costa 50 de euro (evitati intirzierile si aveti tot confortul) La agentiile imobiliare din Spania, un apartament inchiriat intr-una din statiunile din Mallorca costa 500 de euro/luna. Intr-o astfel de varianta, cazarea pentru o saptamina te costa de trei ori mai putin decit la agentiile de turism.
Scump, dar merita
J'Info Tours Palma de Mallorca: varianta transport cu avionul, cazare 7 nopti, demipensiune Hotel “Isla de Mallorca”, trei stele 15.07-22.07 - 699 de euro; loc in camera dubla 23.07-02.09 - 724 de euro; loc in camera dubla 03.09-16.09 - 699 de euro; loc in camera dubla 17.09-30.09 - 687 de euro; loc in camera dubla 01.10-14.10 - 594 de euro; loc in camera dubla Prestige Tours Ibiza: varianta transport cu avionul, cazare 7 nopti, demipensiune Hotel “Hawaii”, trei stele 16, 23 iulie/3, 10 septembrie - 735 de euro; loc in camera dubla 30 iulie/6, 13, 20, 27 august - 815 euro; loc in camera dubla Romantic Travel Pachetul “Vacanta de vis pe Costa Brava” - combina circuitul, pe ruta Ungaria-Austria-Italia-Franta-Spania, cu sejurul la Costa Brava Pret: 430 de euro de persoana Pretul include: transport cu autocarul de doua stele cazare 11 nopti in camera dubla: 4 nopti la hoteluri de 2 stele si 7 nopti la hotel “Santa Fe”, de 3 stele, din Callela (cea mai cunoscuta statiune din Costa Brava) 7 demipensiuni la restaurantul hotelului “Santa Fe” din Callela ghid atestat
Raluca Ion Bianca TomaSambata, 17 Iulie 2004
Vinzarile de sejururi in Peninsula Iberica cunosc vara aceasta un adevarat “boom”
Agentiile de turism au dat anul acesta lovitura cu ofertele de sejururi sau circuite in Spania. “Este destinatia favorita a romanilor in aceasta vara. Comparativ cu anul trecut, vindem peste dublu”, ne spune directorul de marketing al Agentiei Romantic Travel, Ciprian Enea. “In fiecare saptamina, trimitem spre Spania doua avioane charter, cu 160 de locuri, ticsite de turisti. La circuite nu mai avem nici un loc liber pina in septembrie”, spune si Florin Badalau, agent de turism la agentia J'Info Tours.
Dezmortindu-ti picioarele prin Barcelona, dai de parcul Guel al lui Gaudi, facut parca de mina unui copil care a aruncat din joaca bucati de ceramica colorata te miri unde, de casele lui Hans si Grettel construite ca de mina unui cofetar si de Rambla, unul dintre cele mai frumoase bulevarde din lume. “Porneste din inima Barcelonei si se sfirseste aproape de tarmul Mediteranei. Batindu-l, vezi sculpturi in aer liber, artisti, tiganci cu fuste colorate, rockeri batrini si hippioti pitoresti, scandinave trecute de a doua tinerete, tineri spanioli cu singe fierbinte si mimi, carora daca le dai un banut, iti imita absolut orice”, isi aminteste Ciprian Enea. Punctul sensibil al Barcelonei este Fintina Magica, unde pe toti turistii ii podideste, aproape fara exceptie, plinsul: “E un spectacol foarte emotionant de lumini colorate si muzica. Acolo am vazut pentru prima oara apa “dansind”. Ia diferite forme si ai senzatia ca asisti la un spectacol de balet, cu armasari prabusindu-se din goana in prapastii si printese inchise in turn. La “Canta, no Llore” (in traducere, “Cinta, nu plinge!), care este si imnul echipei FC Barcelona, toata lumea incepe sa plinga”, povesteste Ciprian. Aproape de Barcelona, dai de Costa Brava, bijuteria turismului din Catalonia, unde ai la un loc mare, plaja si munte. “Vezi strazi intregi cu palmieri, apa limpede si albastra, case micute si cochete. Este una dintre cele mai exotice plaje europene si te duce, asa, cu gindul la Caraibe”, mai spune Ciprian.
Visul gurmanzilor: paella si sangria
O vacanta pe sub palmierii Spaniei merge udata cit mai des cu sangria, bautura locala. Directorul de marketing al agentiei Romantic Travel, Ciprian Enea, nu s-a intors din Catalonia doar cu amintiri, ci si cu o reteta de licoare ca la Mama Dolores acasa: “Sangria este facuta din vin, o treime suc natural de portocale, o treime rom si una apa. Se amesteca, se adauga cuburi de gheata, pere si felii de mandarine si se tine la frigider intr-o carafa, neaparat din sticla, circa o ora. Se bea lichidul, se maninca bucatile de fructe si gata”. Cind vine insa vorba despre paella, mincarea traditionala, “cite bordeie, atitea obiceiuri”! Fiecare bucatar are propria lui reteta de paella, desi compozitia e aceeasi peste tot: orezul in care unii strecoara fructe de mare, iar altii carne de vita. Gustul diferit provine din felul in care geniul culinar jongleaza cu condimentele - de la sare si piper pina la ghimbir si curry.
Palma de Mallorca, perla Spaniei
Strazile inguste in panta, hotelurile cu balcoane pina-n sosea, palmieri, leandrul alb ori roz, padurile de pini ori ficusi uriasi iau prima data ochii vizitatorilor refugiati pe tarimul exotic al Palmei. Sezlongurile turistilor unsi din belsug cu lotiuni de soare cresc parca din nisipul curat, afinat si udat in fiecare dimineata cu masini speciale, al plajelor de linga Palma. Sezlongul si umbrelele pentru o zi de plaja costa patru euro, dar te poti ferici de la magazine cu o umbrela de trei euro care sa te apere de soare tot sejurul. Orice suc de portocale, absolut natural, la 250 de ml, nu costa mai mult de un euro la supermarket. Pe plaja, aceeasi cantitate se apropie de doi euro, iar berea are trei preturi: cel de pe plaja (3 euro), de la bar (1,80-2,50 euro) sau de la supermarket (sub un euro).
Romanii, cu alba-neagra si O-Zone
“Mai ia hi, mai ia hu, mai ia ha ha” ori “Vrei sa pleci, dar nu ma, nu ma iei...” auzi seara, din orice bar olandez ori circiuma cu butoaie de bere nemtesti. Hitul verii al celor de la O-Zone il cinta si nordicii, si pustoaicele cu cercei colorati din Spania, si nemtoaicele mai plinute, cu tricouri din bumbac si pantaloni din cinepa. Din loc in loc, pe linga faleza, apare cite un grup din mijlocul caruia se aude ceva agitatie. “Was ist das? Ist das richtig oder nein? (n.r. - varianta germana de la “Asta are, asta n-are, asta e cistigatoare”), urmata de un “Claudiu, fa-l pe neamtu' ala!”. In afara de romanii turisti, in Mallorca mai sint unii cu alba-neagra, foarte bine organizati. Cel care joaca cele trei bile negre are cel putin cinci complici. Doi pluseaza, arunca bancnote de 20 de euro in joc si vorbesc fie italiana, fie o germana pocita. (De obicei, ei cistiga, ispitindu-i in acest fel pe turisti sa intre in joc.) “Gasca” mai e alcatuita din unul care sta de sase si alti doi care “ii fac la buzunare” pe cei care stau gura-casca. Politia e prezenta peste tot, pe biciclete, motorete, masini mici, dube ori elicoptere. Sint zone asupra carora esti avertizat ca sint supravegheate cu camere video si nici macar un june dintr-o tara europeana care are pe mina o bratara colorata, semnul distinctiv al celor care locuiesc la hotelurile scumpe, nu are voie sa doarma, pe plaja.
“Mallorca Zeitung”
Putine agentii romanesti au contracte cu marile lanturi hoteliere din Mallorca sau cu cele amplasate chiar pe plaja. Ele sint specialitatea marilor firme “Thomas Cook” ori “Tui” si sint rezervate europenilor. Nemtii si olandezii, urmati de francezi si britanici, sint cei mai numerosi turisti ai insulei. De altfel, toate restaurantele si cafenelele de pe plaja au, in primul rind, meniuri in limba germana. Exista toate publicatiile renumite din Germania, Franta si UK si, pentru ca nemtii au facut din Mallorca o destinatie nelipsita, exista si un ziar in limba germana. Poti recunoaste o nemtoaica dupa berea pe care o bea la prinz, undeva la umbra, linga plaja, si dupa ziarul “Mallorca Zeitung” pe care il citeste pret de doua tigari.
Excursii nemtesti de trei ori mai ieftine
Excursiile oferite de agentiile romanesti in Mallorca sint destul de scumpe, iar nemtii, mai vechi in bransa, isi atrag conationalii cu preturi de doua sau trei ori mai mici. De exemplu, pentru un tur al insulei, agentiile romanesti cer cite 50 de euro de persoana, in timp ce micile agentii de sezon ale nemtilor nu iau mai mult de 18 euro.
De ce sa te feresti
De agentiile romanesti care promit chartere din diverse locuri ale tarii. De cele mai multe ori, avioanele nu zboara decit din Bucuresti, noaptea, de pe aeroporturi utilitare. Nu toate hotelurile de trei stele au aer conditionat. In camerele orientate spre soare se produce efect de sera, iar in iulie si august temperaturile depasesc usor 40 de grade. Nu toate camerele au televizor. Chiar daca asa scrie in oferta, verificati si pe Internet. Pentru un televizor, la receptie ti se poate cere sa platesti in plus 35 de euro pe saptamina (pentru programele spaniole), respectiv 50 de euro (ca sa ai acces la programele prin satelit). Unele hoteluri de patru stele sint la mare distanta de plajele de nisip. Atentie, daca aveti copii mici, va puteti trezi ca cea mai apropiata plaja e stincoasa, iar intrarea in apa e foarte abrupta.
Ponturi
Verificati hotelurile pe site-urile agentiilor de turism straine - nu isi pacalesc clientii Din Germania, orice zbor spre Mallorca costa 50 de euro (evitati intirzierile si aveti tot confortul) La agentiile imobiliare din Spania, un apartament inchiriat intr-una din statiunile din Mallorca costa 500 de euro/luna. Intr-o astfel de varianta, cazarea pentru o saptamina te costa de trei ori mai putin decit la agentiile de turism.
Scump, dar merita
J'Info Tours Palma de Mallorca: varianta transport cu avionul, cazare 7 nopti, demipensiune Hotel “Isla de Mallorca”, trei stele 15.07-22.07 - 699 de euro; loc in camera dubla 23.07-02.09 - 724 de euro; loc in camera dubla 03.09-16.09 - 699 de euro; loc in camera dubla 17.09-30.09 - 687 de euro; loc in camera dubla 01.10-14.10 - 594 de euro; loc in camera dubla Prestige Tours Ibiza: varianta transport cu avionul, cazare 7 nopti, demipensiune Hotel “Hawaii”, trei stele 16, 23 iulie/3, 10 septembrie - 735 de euro; loc in camera dubla 30 iulie/6, 13, 20, 27 august - 815 euro; loc in camera dubla Romantic Travel Pachetul “Vacanta de vis pe Costa Brava” - combina circuitul, pe ruta Ungaria-Austria-Italia-Franta-Spania, cu sejurul la Costa Brava Pret: 430 de euro de persoana Pretul include: transport cu autocarul de doua stele cazare 11 nopti in camera dubla: 4 nopti la hoteluri de 2 stele si 7 nopti la hotel “Santa Fe”, de 3 stele, din Callela (cea mai cunoscuta statiune din Costa Brava) 7 demipensiuni la restaurantul hotelului “Santa Fe” din Callela ghid atestat
vineri, iulie 16, 2004
ĂŽntelepciunea copiilor.Copiii spun lucruri traznite
Am primit de la un prieten din Canada (Radu Ionescu): vorbe de duh-
Ce sunt microbii?Microbii sunt niste gândacei mici de tot care sunt ascunsi pe la aprozar. Ei vede ca ai cumparat cartofi, sare pe cartofi si daca nu-i speli pe cartofi, tu mori. (7 ani)
De ce îsi fac oamenii cadouri?Oamenii îsi fac cadouri ca sa nu fie nesimtiti. (7 ani)
De ce da dirijorul din mâini cu un bat când dirijeaza?Dirijorul are un bat în mâna, ca e urât sa arate cu degetul, ca sa vada aia care cânta cum merge simfonia. (10 ani)
De ce gaina nu zboara ca celelalte pasari?Gaina nu zboara pe sus ca celelalte pasari pentru ca-i e frica sa nu scape oul când îi vine ca sa-l faca. (10 ani)
Ce este sufletul?Sufletul e atunci când îti pune mama prajituri pe farfurie si îi lasi prajituri si lu' ala mic. (8 ani)
Ce este tristetea?Tristetea înseamna când un om vine la altul si bea mult. (7 ani)
Ce este respectul?Respect e atunci când te scoli de pe scaun ca sa stea babele jos. (9 ani)
Ce înseamna cuvântul "modern"?Modern e atunci când vezi ceva frumos si e scump si n-ai bani. (7 ani)
Daca pamântul este rotund, cum de nu cadem de pe el?El este rotund, dar noi nu mergem acolo unde se face el rotund. (7 ani)
De ce se învârteste pamântul?Pamântul se învârteste ca sa aiba toate tarile pamânt. El când se învârte da pamânt la toate tarile. (7 ani)
Ce este acela un secret?1. Secretul este atunci când nu trebuie sa stie militia. (6 ani)
2. Secretul este un om, care-i spune secretar de partid. (6 ani)
Ce înseamna a zâmbi?A zâmbi e atunci când niste oameni râd cu gura închisa ca sa nu deranjeze oamenii de la bloc. (7 ani)
Ce sunt somnambulii?Somnambulii au o boala care nu-i lasa sa cada de pe acoperis. Microbii astia le da echilibru. Când somnambulii vin într-o parte, microbii vin în cealalta parte, si asa mereu. (13 ani)
La ce foloseste steagul?Steagul foloseste ca atunci când veneau turcii peste noi, ei nu stiau peste ce tara veneau si atunci noi le aratam steagul si dupa aia ei stiau. (7 ani)
Ce este ministrul?1. Ministru e un om care sta pe scaun si le spune la altii sa faca cerere. (7 ani)
2. Ministru e un om care a învatat zece clase si dupa care s-a dus la serviciul de ministrii. (8 ani)
Ce sunt taranii?1. Taranii sunt niste oameni saraci care nu au ce sa manânce si vorbesc pe alta limba, pe taraneste. (8 ani)
2. Tarani înseamna un om care vrea sa-si faca buletin de Bucuresti. (8 ani)
Ce este igiena?Igiena este atunci când vin neamurile si vede ce curat e în casa. (7 ani)
Ce sunt microbii?Microbii sunt niste gândacei mici de tot care sunt ascunsi pe la aprozar. Ei vede ca ai cumparat cartofi, sare pe cartofi si daca nu-i speli pe cartofi, tu mori. (7 ani)
De ce îsi fac oamenii cadouri?Oamenii îsi fac cadouri ca sa nu fie nesimtiti. (7 ani)
De ce da dirijorul din mâini cu un bat când dirijeaza?Dirijorul are un bat în mâna, ca e urât sa arate cu degetul, ca sa vada aia care cânta cum merge simfonia. (10 ani)
De ce gaina nu zboara ca celelalte pasari?Gaina nu zboara pe sus ca celelalte pasari pentru ca-i e frica sa nu scape oul când îi vine ca sa-l faca. (10 ani)
Ce este sufletul?Sufletul e atunci când îti pune mama prajituri pe farfurie si îi lasi prajituri si lu' ala mic. (8 ani)
Ce este tristetea?Tristetea înseamna când un om vine la altul si bea mult. (7 ani)
Ce este respectul?Respect e atunci când te scoli de pe scaun ca sa stea babele jos. (9 ani)
Ce înseamna cuvântul "modern"?Modern e atunci când vezi ceva frumos si e scump si n-ai bani. (7 ani)
Daca pamântul este rotund, cum de nu cadem de pe el?El este rotund, dar noi nu mergem acolo unde se face el rotund. (7 ani)
De ce se învârteste pamântul?Pamântul se învârteste ca sa aiba toate tarile pamânt. El când se învârte da pamânt la toate tarile. (7 ani)
Ce este acela un secret?1. Secretul este atunci când nu trebuie sa stie militia. (6 ani)
2. Secretul este un om, care-i spune secretar de partid. (6 ani)
Ce înseamna a zâmbi?A zâmbi e atunci când niste oameni râd cu gura închisa ca sa nu deranjeze oamenii de la bloc. (7 ani)
Ce sunt somnambulii?Somnambulii au o boala care nu-i lasa sa cada de pe acoperis. Microbii astia le da echilibru. Când somnambulii vin într-o parte, microbii vin în cealalta parte, si asa mereu. (13 ani)
La ce foloseste steagul?Steagul foloseste ca atunci când veneau turcii peste noi, ei nu stiau peste ce tara veneau si atunci noi le aratam steagul si dupa aia ei stiau. (7 ani)
Ce este ministrul?1. Ministru e un om care sta pe scaun si le spune la altii sa faca cerere. (7 ani)
2. Ministru e un om care a învatat zece clase si dupa care s-a dus la serviciul de ministrii. (8 ani)
Ce sunt taranii?1. Taranii sunt niste oameni saraci care nu au ce sa manânce si vorbesc pe alta limba, pe taraneste. (8 ani)
2. Tarani înseamna un om care vrea sa-si faca buletin de Bucuresti. (8 ani)
Ce este igiena?Igiena este atunci când vin neamurile si vede ce curat e în casa. (7 ani)
ĂŽntelepciunea copiilor.Copiii spun lucruri traznite
Am primit de la un prieten din Canada (Radu Ionescu): vorbe de duh-
Ce sunt microbii?Microbii sunt niste gândacei mici de tot care sunt ascunsi pe la aprozar. Ei vede ca ai cumparat cartofi, sare pe cartofi si daca nu-i speli pe cartofi, tu mori. (7 ani)
De ce îsi fac oamenii cadouri?Oamenii îsi fac cadouri ca sa nu fie nesimtiti. (7 ani)
De ce da dirijorul din mâini cu un bat când dirijeaza?Dirijorul are un bat în mâna, ca e urât sa arate cu degetul, ca sa vada aia care cânta cum merge simfonia. (10 ani)
De ce gaina nu zboara ca celelalte pasari?Gaina nu zboara pe sus ca celelalte pasari pentru ca-i e frica sa nu scape oul când îi vine ca sa-l faca. (10 ani)
Ce este sufletul?Sufletul e atunci când îti pune mama prajituri pe farfurie si îi lasi prajituri si lu' ala mic. (8 ani)
Ce este tristetea?Tristetea înseamna când un om vine la altul si bea mult. (7 ani)
Ce este respectul?Respect e atunci când te scoli de pe scaun ca sa stea babele jos. (9 ani)
Ce înseamna cuvântul "modern"?Modern e atunci când vezi ceva frumos si e scump si n-ai bani. (7 ani)
Daca pamântul este rotund, cum de nu cadem de pe el?El este rotund, dar noi nu mergem acolo unde se face el rotund. (7 ani)
De ce se învârteste pamântul?Pamântul se învârteste ca sa aiba toate tarile pamânt. El când se învârte da pamânt la toate tarile. (7 ani)
Ce este acela un secret?1. Secretul este atunci când nu trebuie sa stie militia. (6 ani)
2. Secretul este un om, care-i spune secretar de partid. (6 ani)
Ce înseamna a zâmbi?A zâmbi e atunci când niste oameni râd cu gura închisa ca sa nu deranjeze oamenii de la bloc. (7 ani)
Ce sunt somnambulii?Somnambulii au o boala care nu-i lasa sa cada de pe acoperis. Microbii astia le da echilibru. Când somnambulii vin într-o parte, microbii vin în cealalta parte, si asa mereu. (13 ani)
La ce foloseste steagul?Steagul foloseste ca atunci când veneau turcii peste noi, ei nu stiau peste ce tara veneau si atunci noi le aratam steagul si dupa aia ei stiau. (7 ani)
Ce este ministrul?1. Ministru e un om care sta pe scaun si le spune la altii sa faca cerere. (7 ani)
2. Ministru e un om care a învatat zece clase si dupa care s-a dus la serviciul de ministrii. (8 ani)
Ce sunt taranii?1. Taranii sunt niste oameni saraci care nu au ce sa manânce si vorbesc pe alta limba, pe taraneste. (8 ani)
2. Tarani înseamna un om care vrea sa-si faca buletin de Bucuresti. (8 ani)
Ce este igiena?Igiena este atunci când vin neamurile si vede ce curat e în casa. (7 ani)
Ce sunt microbii?Microbii sunt niste gândacei mici de tot care sunt ascunsi pe la aprozar. Ei vede ca ai cumparat cartofi, sare pe cartofi si daca nu-i speli pe cartofi, tu mori. (7 ani)
De ce îsi fac oamenii cadouri?Oamenii îsi fac cadouri ca sa nu fie nesimtiti. (7 ani)
De ce da dirijorul din mâini cu un bat când dirijeaza?Dirijorul are un bat în mâna, ca e urât sa arate cu degetul, ca sa vada aia care cânta cum merge simfonia. (10 ani)
De ce gaina nu zboara ca celelalte pasari?Gaina nu zboara pe sus ca celelalte pasari pentru ca-i e frica sa nu scape oul când îi vine ca sa-l faca. (10 ani)
Ce este sufletul?Sufletul e atunci când îti pune mama prajituri pe farfurie si îi lasi prajituri si lu' ala mic. (8 ani)
Ce este tristetea?Tristetea înseamna când un om vine la altul si bea mult. (7 ani)
Ce este respectul?Respect e atunci când te scoli de pe scaun ca sa stea babele jos. (9 ani)
Ce înseamna cuvântul "modern"?Modern e atunci când vezi ceva frumos si e scump si n-ai bani. (7 ani)
Daca pamântul este rotund, cum de nu cadem de pe el?El este rotund, dar noi nu mergem acolo unde se face el rotund. (7 ani)
De ce se învârteste pamântul?Pamântul se învârteste ca sa aiba toate tarile pamânt. El când se învârte da pamânt la toate tarile. (7 ani)
Ce este acela un secret?1. Secretul este atunci când nu trebuie sa stie militia. (6 ani)
2. Secretul este un om, care-i spune secretar de partid. (6 ani)
Ce înseamna a zâmbi?A zâmbi e atunci când niste oameni râd cu gura închisa ca sa nu deranjeze oamenii de la bloc. (7 ani)
Ce sunt somnambulii?Somnambulii au o boala care nu-i lasa sa cada de pe acoperis. Microbii astia le da echilibru. Când somnambulii vin într-o parte, microbii vin în cealalta parte, si asa mereu. (13 ani)
La ce foloseste steagul?Steagul foloseste ca atunci când veneau turcii peste noi, ei nu stiau peste ce tara veneau si atunci noi le aratam steagul si dupa aia ei stiau. (7 ani)
Ce este ministrul?1. Ministru e un om care sta pe scaun si le spune la altii sa faca cerere. (7 ani)
2. Ministru e un om care a învatat zece clase si dupa care s-a dus la serviciul de ministrii. (8 ani)
Ce sunt taranii?1. Taranii sunt niste oameni saraci care nu au ce sa manânce si vorbesc pe alta limba, pe taraneste. (8 ani)
2. Tarani înseamna un om care vrea sa-si faca buletin de Bucuresti. (8 ani)
Ce este igiena?Igiena este atunci când vin neamurile si vede ce curat e în casa. (7 ani)
despre prejudecati
Un grup de oameni de stiinta au pus intr-o cusca cinci maimute si in mijlocul custii o scara, iar deasupra scarii o legatura de banane.Cand o maimuta se urca pe scara sa ia banane, oamenii de stiinta aruncau o galeata cu apa rece pe celelalte care ramaneau jos.Dupa ceva timp, cand o maimuta incerca sa urce scarile, celelalte nu o lasau sa urce.Dupa mai mult timp nici o maimuta nu se mai suia pe scara, in ciuda tentatiei bananelor.Atunci oamenii de stiinta au inlocuit o maimuta. Primul lucru pe carel-a facut aceasta a fost sa se urce pe scara, dar a fost trasa inapoide celelalte si batuta. Dupa cateva batai nici un membru al noului grup nu se mai urca pe scara.A fost inlocuita o a doua maimuta si s-a intamplat acelasi lucru.Prima maimuta inlocuita a participat cu entuziasm la baterea novicelui.Un al treilea a fost schimbat si lucrurile s-au repetat. Al patrulea si in fine al cincilea au fost schimbati.In final, oamenii de stiinta au ramas cu cinci maimute care, desinu primisera niciodata o baie cu apa rece, continuau sa loveasca maimutele care incercau sa ajunga la banane. Daca ar fi fost posibilca maimutele sa fie intrebate de ce ii bateau pe cei care incercau sase catere pe scara, raspunsul ar fi fost "Nu stim. Lucrurile intotdeauna au fost asa aici..."
Iti suna cunoscut?
"E mult mai usoara dezintegrarea unui atom decat a uneiprejudecati"Einstein
Iti suna cunoscut?
"E mult mai usoara dezintegrarea unui atom decat a uneiprejudecati"Einstein
despre prejudecati
Un grup de oameni de stiinta au pus intr-o cusca cinci maimute si in mijlocul custii o scara, iar deasupra scarii o legatura de banane.Cand o maimuta se urca pe scara sa ia banane, oamenii de stiinta aruncau o galeata cu apa rece pe celelalte care ramaneau jos.Dupa ceva timp, cand o maimuta incerca sa urce scarile, celelalte nu o lasau sa urce.Dupa mai mult timp nici o maimuta nu se mai suia pe scara, in ciuda tentatiei bananelor.Atunci oamenii de stiinta au inlocuit o maimuta. Primul lucru pe carel-a facut aceasta a fost sa se urce pe scara, dar a fost trasa inapoide celelalte si batuta. Dupa cateva batai nici un membru al noului grup nu se mai urca pe scara.A fost inlocuita o a doua maimuta si s-a intamplat acelasi lucru.Prima maimuta inlocuita a participat cu entuziasm la baterea novicelui.Un al treilea a fost schimbat si lucrurile s-au repetat. Al patrulea si in fine al cincilea au fost schimbati.In final, oamenii de stiinta au ramas cu cinci maimute care, desinu primisera niciodata o baie cu apa rece, continuau sa loveasca maimutele care incercau sa ajunga la banane. Daca ar fi fost posibilca maimutele sa fie intrebate de ce ii bateau pe cei care incercau sase catere pe scara, raspunsul ar fi fost "Nu stim. Lucrurile intotdeauna au fost asa aici..."
Iti suna cunoscut?
"E mult mai usoara dezintegrarea unui atom decat a uneiprejudecati"Einstein
Iti suna cunoscut?
"E mult mai usoara dezintegrarea unui atom decat a uneiprejudecati"Einstein
miercuri, iulie 14, 2004
help yourself sau ajuta-te singur si cerul(PHARE) te va ajuta
apropo de cum functioneaza, mai nou, finantarile PHARE ;)
A fost o data ca niciodata un soricel. Acesta era un soricel tare bun
la suflet si iubitor cu familia lui: desi locuia la 100 km distanta de
mama lui, el se ducea in fiecare week-end sa o viziteze. Se trezea
sambata dimineata devreme, pornea la drum, mergea grabit toata ziua si seara
tarziu ajungea la mama lui. Acolo pica mort de oboseala si dormea dus
pana duminica dimineata devreme, cand se trezea, mergea grabit toata
ziua si ajungea acasa, unde se culca frant pentru ca a doua zi se ducea la
serviciu. Si tot asa, timp de mai multe luni.
La o vreme, soricelul a simtit ca nu mai poate: era tot timpul obosit
si nu nici nu avea timp sa stea cu mama lui. S-a gandit, s-a tot
framantat, iar s-a gandit, dar tot nu a gasit o solutie. In cele din urma,
disperat, a sunat la Banca Mondiala:
- Alo, Banca Mondiala? Sunt eu, soricelul, va rog sa ma ajutati...
Banca Mondiala a facut un proiect, a scris termenii de referinta, a
organizat o licitiatie transparenta, a negociat conditiile, a angajat
consultanti internationali cu mare experienta in domeniu si dupa cateva
luni la usa soricelului au venit consultantii. Acestia au analizat
problema timp de cateva saptamani, au facut studii economice, sociale, de
impact, au vorbit cu comunitatea, au pregatit traineri, au crescut rata de
acces la internet, au combatut saracia, au ajutat copii defavorizati si
in cele din urma au plecat lasand soricelului peste 2000 de pagini de
raport, impreuna cu solutia: daca soricelul ar zbura, atunci ar face
doar o ora pana la mama lui si nu ar fi obosit si ar avea timpul necesar
sa il petreaca cu ea.
Soricelul a citit raportul; apoi l-a citit inca o data; apoi s-a
gandit; apoi iar a citit raportul; a dat apoi timid din labutele din fata,
incercand sa zboare - n-a reusit; a citit inca o data raportul, apoi iar
a dat din labutele din fata, mai hotarat, iar nu s-a intamplat nimic.
In cele din urma, frustrat si nedumerit, a sunat iar la Banca Mondiala:
- Alo, Banca Mondiala? Sunt tot eu, soricelul... Stiti, eu nu pot sa
zbor...
- Ne pare rau, noi oferim doar consultanta, implementarea este treaba
dumneavoastra!
A fost o data ca niciodata un soricel. Acesta era un soricel tare bun
la suflet si iubitor cu familia lui: desi locuia la 100 km distanta de
mama lui, el se ducea in fiecare week-end sa o viziteze. Se trezea
sambata dimineata devreme, pornea la drum, mergea grabit toata ziua si seara
tarziu ajungea la mama lui. Acolo pica mort de oboseala si dormea dus
pana duminica dimineata devreme, cand se trezea, mergea grabit toata
ziua si ajungea acasa, unde se culca frant pentru ca a doua zi se ducea la
serviciu. Si tot asa, timp de mai multe luni.
La o vreme, soricelul a simtit ca nu mai poate: era tot timpul obosit
si nu nici nu avea timp sa stea cu mama lui. S-a gandit, s-a tot
framantat, iar s-a gandit, dar tot nu a gasit o solutie. In cele din urma,
disperat, a sunat la Banca Mondiala:
- Alo, Banca Mondiala? Sunt eu, soricelul, va rog sa ma ajutati...
Banca Mondiala a facut un proiect, a scris termenii de referinta, a
organizat o licitiatie transparenta, a negociat conditiile, a angajat
consultanti internationali cu mare experienta in domeniu si dupa cateva
luni la usa soricelului au venit consultantii. Acestia au analizat
problema timp de cateva saptamani, au facut studii economice, sociale, de
impact, au vorbit cu comunitatea, au pregatit traineri, au crescut rata de
acces la internet, au combatut saracia, au ajutat copii defavorizati si
in cele din urma au plecat lasand soricelului peste 2000 de pagini de
raport, impreuna cu solutia: daca soricelul ar zbura, atunci ar face
doar o ora pana la mama lui si nu ar fi obosit si ar avea timpul necesar
sa il petreaca cu ea.
Soricelul a citit raportul; apoi l-a citit inca o data; apoi s-a
gandit; apoi iar a citit raportul; a dat apoi timid din labutele din fata,
incercand sa zboare - n-a reusit; a citit inca o data raportul, apoi iar
a dat din labutele din fata, mai hotarat, iar nu s-a intamplat nimic.
In cele din urma, frustrat si nedumerit, a sunat iar la Banca Mondiala:
- Alo, Banca Mondiala? Sunt tot eu, soricelul... Stiti, eu nu pot sa
zbor...
- Ne pare rau, noi oferim doar consultanta, implementarea este treaba
dumneavoastra!
help yourself sau ajuta-te singur si cerul(PHARE) te va ajuta
apropo de cum functioneaza, mai nou, finantarile PHARE ;)
A fost o data ca niciodata un soricel. Acesta era un soricel tare bun
la suflet si iubitor cu familia lui: desi locuia la 100 km distanta de
mama lui, el se ducea in fiecare week-end sa o viziteze. Se trezea
sambata dimineata devreme, pornea la drum, mergea grabit toata ziua si seara
tarziu ajungea la mama lui. Acolo pica mort de oboseala si dormea dus
pana duminica dimineata devreme, cand se trezea, mergea grabit toata
ziua si ajungea acasa, unde se culca frant pentru ca a doua zi se ducea la
serviciu. Si tot asa, timp de mai multe luni.
La o vreme, soricelul a simtit ca nu mai poate: era tot timpul obosit
si nu nici nu avea timp sa stea cu mama lui. S-a gandit, s-a tot
framantat, iar s-a gandit, dar tot nu a gasit o solutie. In cele din urma,
disperat, a sunat la Banca Mondiala:
- Alo, Banca Mondiala? Sunt eu, soricelul, va rog sa ma ajutati...
Banca Mondiala a facut un proiect, a scris termenii de referinta, a
organizat o licitiatie transparenta, a negociat conditiile, a angajat
consultanti internationali cu mare experienta in domeniu si dupa cateva
luni la usa soricelului au venit consultantii. Acestia au analizat
problema timp de cateva saptamani, au facut studii economice, sociale, de
impact, au vorbit cu comunitatea, au pregatit traineri, au crescut rata de
acces la internet, au combatut saracia, au ajutat copii defavorizati si
in cele din urma au plecat lasand soricelului peste 2000 de pagini de
raport, impreuna cu solutia: daca soricelul ar zbura, atunci ar face
doar o ora pana la mama lui si nu ar fi obosit si ar avea timpul necesar
sa il petreaca cu ea.
Soricelul a citit raportul; apoi l-a citit inca o data; apoi s-a
gandit; apoi iar a citit raportul; a dat apoi timid din labutele din fata,
incercand sa zboare - n-a reusit; a citit inca o data raportul, apoi iar
a dat din labutele din fata, mai hotarat, iar nu s-a intamplat nimic.
In cele din urma, frustrat si nedumerit, a sunat iar la Banca Mondiala:
- Alo, Banca Mondiala? Sunt tot eu, soricelul... Stiti, eu nu pot sa
zbor...
- Ne pare rau, noi oferim doar consultanta, implementarea este treaba
dumneavoastra!
A fost o data ca niciodata un soricel. Acesta era un soricel tare bun
la suflet si iubitor cu familia lui: desi locuia la 100 km distanta de
mama lui, el se ducea in fiecare week-end sa o viziteze. Se trezea
sambata dimineata devreme, pornea la drum, mergea grabit toata ziua si seara
tarziu ajungea la mama lui. Acolo pica mort de oboseala si dormea dus
pana duminica dimineata devreme, cand se trezea, mergea grabit toata
ziua si ajungea acasa, unde se culca frant pentru ca a doua zi se ducea la
serviciu. Si tot asa, timp de mai multe luni.
La o vreme, soricelul a simtit ca nu mai poate: era tot timpul obosit
si nu nici nu avea timp sa stea cu mama lui. S-a gandit, s-a tot
framantat, iar s-a gandit, dar tot nu a gasit o solutie. In cele din urma,
disperat, a sunat la Banca Mondiala:
- Alo, Banca Mondiala? Sunt eu, soricelul, va rog sa ma ajutati...
Banca Mondiala a facut un proiect, a scris termenii de referinta, a
organizat o licitiatie transparenta, a negociat conditiile, a angajat
consultanti internationali cu mare experienta in domeniu si dupa cateva
luni la usa soricelului au venit consultantii. Acestia au analizat
problema timp de cateva saptamani, au facut studii economice, sociale, de
impact, au vorbit cu comunitatea, au pregatit traineri, au crescut rata de
acces la internet, au combatut saracia, au ajutat copii defavorizati si
in cele din urma au plecat lasand soricelului peste 2000 de pagini de
raport, impreuna cu solutia: daca soricelul ar zbura, atunci ar face
doar o ora pana la mama lui si nu ar fi obosit si ar avea timpul necesar
sa il petreaca cu ea.
Soricelul a citit raportul; apoi l-a citit inca o data; apoi s-a
gandit; apoi iar a citit raportul; a dat apoi timid din labutele din fata,
incercand sa zboare - n-a reusit; a citit inca o data raportul, apoi iar
a dat din labutele din fata, mai hotarat, iar nu s-a intamplat nimic.
In cele din urma, frustrat si nedumerit, a sunat iar la Banca Mondiala:
- Alo, Banca Mondiala? Sunt tot eu, soricelul... Stiti, eu nu pot sa
zbor...
- Ne pare rau, noi oferim doar consultanta, implementarea este treaba
dumneavoastra!
luni, iulie 12, 2004
cine e la costinesti?:)
ŞCOALA DE VARĂ“România European�”COSTINEŞTI18-25 august 2004
Program naţional ce se adreseaz� tuturor studenţilor interesaţi de procesul integr�rii europene a României.
SCOP·Familiarizarea tinerilor cu aspectele practice ale integr�rii europene şi cu consecinţele acesteia atât la nivel economic, cât şi social şi politic.
OBIECTIVE· Crearea unui cadru adecvat in care studenţii selectaţi pentru a participa vor avea ocazia de a dezbate şi propune soluţii reale specialiştilor în domeniu;
· Dezvoltarea interesului studenţilor români faţ� de implicarea în procesul de integrare european� a României;
· Promovarea c�tre publicul larg a implicaţiilor pe care integrarea in Uniunea European� le va avea pentru România;
· Pe plan internaţional, prin invitarea unor personalit�ţi marcante din domeniu, implicate direct în structurile de conducere ale Uniunii Europene, promovarea interesului României pentru integrarea european� şi implicarea tinerilor în procesul decizional.
PARTICIPANŢI:studenţii din toate centrele universitare din România, care vor avea ocazia s� se înscrie pentru a participa la aceast� sesiune de dezbateri
studenţii din toate centrele universitare care vor avea ocazia s� participe, fiind selectaţi în urma depunerii candidaturii
publicul larg, prin mediatizarea acţiunilor, deoarece vor avea ocazia s� urm�reasc� evoluţia discuţiilor .
JUSTIFICARE
Integrare. UE. Ratificare. Aderare. Preaderare. Capitole de negocieri. Aquis.
În fiecare zi populaţia României are ocazia de a auzi aceşti termeni la radio sau TV, sau de a-i vedea scrişi în paginile ziarelor. Sunt subiecte importante, majore, decisive pentru viitorul nostru, probleme care ne fr�mânt�, ne pun pe gânduri şi ne fac s� st�m în suspans şi s� ne întreb�m « cunosc�tor » : intr�m sau nu intr�m în Europa ?
Cu toate acestea, câţi dintre cei care comenteaz� ştiu cu adev�rat care este situaţia real� şi mai ales, care este semnificaţia cuvintelor pe care le aud atât de des ? Ba chiar mai mult, câţi dintre noi suntem interesaţi de a ne implica în procesul de integrare european� a României?
Acest proiect îşi propune s� informeze participanţii şi pe cei care vor afla despre acest proiect despre realit�ţile existente în cadrul organismelor decizionale ale UE, despre modalitatea în care una dintre acestea funcţioneaz� (Comisia European�), despre atribuţiile şi responsabilit�ţile pe care România le va avea în cadrul UE, şi, nu în ultimul rând, s� creeze ocazia confrunt�rii directe a tinerilor cu cei care au puterea de a lua decizii ce vor afecta viitorul tinerilor de ast�zi.
Am ales ca model de lucru o simulare a Comisiei Europene din varii motive. Datorit� atribuţiilor pe care aceasta le are (drept de iniţiativ�, fiind unicul iniţiator al politicilor comunitare, vegheaz� la respectarea tratatelor UE, astfel încât legislaţia UE s� fie corect aplicat� de c�tre statele membre şi funcţia de organ executiv al Uniunii, având responsabilitatea implement�rii şi coordon�rii politicilor), ofer� posibilitatea unei simul�ri de negociere într-un cadru academic, şi cea includerii în discuţie a problemelor care vizeaz� şi România.
Dezbaterile pe marginea capitolelor de negociere deschise de România pe parcursul procesului de aderare sunt un exerciţiu necesar studenţilor, viitori funcţionari europeni, iar confruntarea cu oficialit�ţile implicate în luarea deciziilor reprezint� ocazia îmbunataţirii comunic�rii dintre dou� generaţii, cu atât mai mult cu cât deciziile uneia vor afecta viitorul celeilalte şi implicit al ţ�rii.
PROGRAMUL ACŢIUNILOR
18 august 2004Sosirea participanĹŁilor
19 august 2004
10.00 – Deschiderea oficial�
10.30 – 13.00 Prelegere: „Rolul României în Uniunea European�”
20 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Rolul Parlamentului în arhitectura european�”
15.00 – 17.00 Prelegere: „Impactul integr�rii europene a României asupra locuitorilor ei”
21 august 2004
10.30 Prelegere: “Programe cu finanţare european� “
22 august 2004
11.00-13.00 Work-shop: „Educatie: Compatibilit�ţi de aliniere a sistemului educaţional din România la cel european.”
15.00 – 17.00 Work-shop: “Rolul tinerilor în Uniunea European�”
23 august 2004
Simulare a Comisiei Europene
24 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Imaginea României: europenism sau balcanism?”
25 august 2004
Plecarea partcipanĹŁilor
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR
19 august 2004
10.30 – 13.00 Prelegere: „Rolul României în Uniunea European�”
InvitaĹŁi:
Adrian N�stase – Prim Ministru al României
Jonathan Schele – Şeful delegaţiei Comisiei Europene în Bucureşti
20 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Rolul Parlamentului în arhitectura european�”
InvitaĹŁi:
Viorel Hrebenciuc
Nicolae V�c�roiu – Preşedintele Senatului României
15.00 – 17.00 Prelegere: „Impactul integr�rii europene a României asupra locuitorilor ei”
InvitaĹŁi:
Alexandru Farcaş: Ministrul Integr�rii Europene
Vasile Puşcaş : Negociator şef la Uniunea European�
Un ambasador al unei ţ�ri membre UE în România
21 august 2004
10.30 Prelegere: “Programe cu finanţare european� “
Invitat:
Victor Ponta—Ministru delegat pentru controlul implementãrii programelor cu finanţare internaţionalã şi urmãrirea aplicãrii acquisului comunitar
22 august 2004
11.00-13.00 Work-shop: „Educatie: Compatibilitati de aliniere a sistemului educaţional din România la cel european”
InvitaĹŁi:
Alexandru Athanasiu-Ministrul Educaţiei şi Cercet�rii
Radu Mircea Damian – Secretar de Stat MEC
15.00 – 17.00Work-shop: “Rolul tinerilor în Uniunea European�”
InvitaĹŁi:
Daciana Sârbu – Secretar de Stat, Autoritatea Naţional� pentru Tineret
Va avea loc o dezbatere asupra rolului tinerilor români în noua arhitectur� european�.
23 august 2004
Simulare a Comisiei Europene
Comisia European� este organismul executiv şi iniţiatorul proiectelor legislative ale Uniunii Europene.
Va fi simulat rolul s�u decizional în ceea ce priveşte politicile comune ale Uniunii Europene.
Din rândul participanţilor vor fi selectaţi 27 de “comisari europeni”, pe baza eseurilor elaborate la înscrierea în cadrul programului.
24 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Imaginea României – europenism sau balcanism?”
InvitaĹŁi:
Alin Teodorescu – Şeful Cancelariei Primului Ministru
Emil Hurezeanu – analist politic
METODOLOGIA DE ÎNSCRIERE ŞI SELECŢIE
Num�rul total de participanţi va fi de 100 de studenţi.
Cazarea Ĺźi masa participanĹŁilor sunt asigurate de organizatori.
Participanţii îşi vor achita transportul.
Studenţii interesaţi trebuie s� trimit� pân� la data de 10 iulie 2004:
un eseu pe tema « Rolul României în Uniunea European� » sau
« Impactul integr�rii României asupra locuitorilor s�i » (maxim 5
pagini, document word, caracter de 12, times new roman). un eseu prin care s� susţin� alegerea pentru a fi « Comisar European » pentru o zi.
Formular de înscriere (download) completat.
Trebuie trimise ambele eseuri si formularul de inscriere !
Toate materialele vor fi transmise prin e-mail la adresa ass1999 @k.ro, sau la adresa Calea Plevnei, nr. 61, sector 1, Bucureşti, prin poşt� sau direct.
Informatii suplimentare la tel 021 315 71 65.
Toţi cei selectaţi pentru a participa vor fi contactaţi de organizatori pân� la data de 20 iulie 2004.
ŞCOALA DE VARĂ „ROMÂNIA EUROPEANĂ”
FORMULAR DE ĂŽNSCRIERE
DATE GENERALE
Nume şi prenume ………………………………………………………….
Centru universitar ……………………………………………………………
Universitate …………………………………………………………………..
Facultate ………………………………………………………………………
An de studiu ………………………………………………………………….
Serie/nr BI/CI …………………………………………………………………
Adresa…………………………………………………………………………
Contact (telefon, mail) ………………………………………………………
DATE PROFESIONALE
Limbi str�ine ………………………………………………………………….
(enumerare Ĺźi indicarea nivelului)
Particip�ri la alte activit�ţi de gen (Şcoli de var�, Seminarii, Colocvii, Traininguri)………………………………………………………………………
Implicare în acţiuni ale organizaţiilor studenţeşti ………………………………………………………………………………………
(numele organizaţiei, proiecte în care aţi fost implicat)
Pasiuni …………………………………………………………………………..
CHESTIONAR (r�spunsuri scurte)
Aţi mai participat la o astfel de şcoal� de var�? …………………………………………………………………………………….
De ce vreţi s� participaţi la Şcoala de var� „România European�”?……………………………………………………………………….
Ce teme de interes aţi dori s� fie dezb�tute?………………………………………………………………………………….....
Ce personalit�ţi aţi dori s� conferenţieze la aceste întâlniri?................................................................................
De unde aţi aflat de Şcoala de var� „România European�”?...............................................................................
Program naţional ce se adreseaz� tuturor studenţilor interesaţi de procesul integr�rii europene a României.
SCOP·Familiarizarea tinerilor cu aspectele practice ale integr�rii europene şi cu consecinţele acesteia atât la nivel economic, cât şi social şi politic.
OBIECTIVE· Crearea unui cadru adecvat in care studenţii selectaţi pentru a participa vor avea ocazia de a dezbate şi propune soluţii reale specialiştilor în domeniu;
· Dezvoltarea interesului studenţilor români faţ� de implicarea în procesul de integrare european� a României;
· Promovarea c�tre publicul larg a implicaţiilor pe care integrarea in Uniunea European� le va avea pentru România;
· Pe plan internaţional, prin invitarea unor personalit�ţi marcante din domeniu, implicate direct în structurile de conducere ale Uniunii Europene, promovarea interesului României pentru integrarea european� şi implicarea tinerilor în procesul decizional.
PARTICIPANŢI:studenţii din toate centrele universitare din România, care vor avea ocazia s� se înscrie pentru a participa la aceast� sesiune de dezbateri
studenţii din toate centrele universitare care vor avea ocazia s� participe, fiind selectaţi în urma depunerii candidaturii
publicul larg, prin mediatizarea acţiunilor, deoarece vor avea ocazia s� urm�reasc� evoluţia discuţiilor .
JUSTIFICARE
Integrare. UE. Ratificare. Aderare. Preaderare. Capitole de negocieri. Aquis.
În fiecare zi populaţia României are ocazia de a auzi aceşti termeni la radio sau TV, sau de a-i vedea scrişi în paginile ziarelor. Sunt subiecte importante, majore, decisive pentru viitorul nostru, probleme care ne fr�mânt�, ne pun pe gânduri şi ne fac s� st�m în suspans şi s� ne întreb�m « cunosc�tor » : intr�m sau nu intr�m în Europa ?
Cu toate acestea, câţi dintre cei care comenteaz� ştiu cu adev�rat care este situaţia real� şi mai ales, care este semnificaţia cuvintelor pe care le aud atât de des ? Ba chiar mai mult, câţi dintre noi suntem interesaţi de a ne implica în procesul de integrare european� a României?
Acest proiect îşi propune s� informeze participanţii şi pe cei care vor afla despre acest proiect despre realit�ţile existente în cadrul organismelor decizionale ale UE, despre modalitatea în care una dintre acestea funcţioneaz� (Comisia European�), despre atribuţiile şi responsabilit�ţile pe care România le va avea în cadrul UE, şi, nu în ultimul rând, s� creeze ocazia confrunt�rii directe a tinerilor cu cei care au puterea de a lua decizii ce vor afecta viitorul tinerilor de ast�zi.
Am ales ca model de lucru o simulare a Comisiei Europene din varii motive. Datorit� atribuţiilor pe care aceasta le are (drept de iniţiativ�, fiind unicul iniţiator al politicilor comunitare, vegheaz� la respectarea tratatelor UE, astfel încât legislaţia UE s� fie corect aplicat� de c�tre statele membre şi funcţia de organ executiv al Uniunii, având responsabilitatea implement�rii şi coordon�rii politicilor), ofer� posibilitatea unei simul�ri de negociere într-un cadru academic, şi cea includerii în discuţie a problemelor care vizeaz� şi România.
Dezbaterile pe marginea capitolelor de negociere deschise de România pe parcursul procesului de aderare sunt un exerciţiu necesar studenţilor, viitori funcţionari europeni, iar confruntarea cu oficialit�ţile implicate în luarea deciziilor reprezint� ocazia îmbunataţirii comunic�rii dintre dou� generaţii, cu atât mai mult cu cât deciziile uneia vor afecta viitorul celeilalte şi implicit al ţ�rii.
PROGRAMUL ACŢIUNILOR
18 august 2004Sosirea participanĹŁilor
19 august 2004
10.00 – Deschiderea oficial�
10.30 – 13.00 Prelegere: „Rolul României în Uniunea European�”
20 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Rolul Parlamentului în arhitectura european�”
15.00 – 17.00 Prelegere: „Impactul integr�rii europene a României asupra locuitorilor ei”
21 august 2004
10.30 Prelegere: “Programe cu finanţare european� “
22 august 2004
11.00-13.00 Work-shop: „Educatie: Compatibilit�ţi de aliniere a sistemului educaţional din România la cel european.”
15.00 – 17.00 Work-shop: “Rolul tinerilor în Uniunea European�”
23 august 2004
Simulare a Comisiei Europene
24 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Imaginea României: europenism sau balcanism?”
25 august 2004
Plecarea partcipanĹŁilor
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR
19 august 2004
10.30 – 13.00 Prelegere: „Rolul României în Uniunea European�”
InvitaĹŁi:
Adrian N�stase – Prim Ministru al României
Jonathan Schele – Şeful delegaţiei Comisiei Europene în Bucureşti
20 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Rolul Parlamentului în arhitectura european�”
InvitaĹŁi:
Viorel Hrebenciuc
Nicolae V�c�roiu – Preşedintele Senatului României
15.00 – 17.00 Prelegere: „Impactul integr�rii europene a României asupra locuitorilor ei”
InvitaĹŁi:
Alexandru Farcaş: Ministrul Integr�rii Europene
Vasile Puşcaş : Negociator şef la Uniunea European�
Un ambasador al unei ţ�ri membre UE în România
21 august 2004
10.30 Prelegere: “Programe cu finanţare european� “
Invitat:
Victor Ponta—Ministru delegat pentru controlul implementãrii programelor cu finanţare internaţionalã şi urmãrirea aplicãrii acquisului comunitar
22 august 2004
11.00-13.00 Work-shop: „Educatie: Compatibilitati de aliniere a sistemului educaţional din România la cel european”
InvitaĹŁi:
Alexandru Athanasiu-Ministrul Educaţiei şi Cercet�rii
Radu Mircea Damian – Secretar de Stat MEC
15.00 – 17.00Work-shop: “Rolul tinerilor în Uniunea European�”
InvitaĹŁi:
Daciana Sârbu – Secretar de Stat, Autoritatea Naţional� pentru Tineret
Va avea loc o dezbatere asupra rolului tinerilor români în noua arhitectur� european�.
23 august 2004
Simulare a Comisiei Europene
Comisia European� este organismul executiv şi iniţiatorul proiectelor legislative ale Uniunii Europene.
Va fi simulat rolul s�u decizional în ceea ce priveşte politicile comune ale Uniunii Europene.
Din rândul participanţilor vor fi selectaţi 27 de “comisari europeni”, pe baza eseurilor elaborate la înscrierea în cadrul programului.
24 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Imaginea României – europenism sau balcanism?”
InvitaĹŁi:
Alin Teodorescu – Şeful Cancelariei Primului Ministru
Emil Hurezeanu – analist politic
METODOLOGIA DE ÎNSCRIERE ŞI SELECŢIE
Num�rul total de participanţi va fi de 100 de studenţi.
Cazarea Ĺźi masa participanĹŁilor sunt asigurate de organizatori.
Participanţii îşi vor achita transportul.
Studenţii interesaţi trebuie s� trimit� pân� la data de 10 iulie 2004:
un eseu pe tema « Rolul României în Uniunea European� » sau
« Impactul integr�rii României asupra locuitorilor s�i » (maxim 5
pagini, document word, caracter de 12, times new roman). un eseu prin care s� susţin� alegerea pentru a fi « Comisar European » pentru o zi.
Formular de înscriere (download) completat.
Trebuie trimise ambele eseuri si formularul de inscriere !
Toate materialele vor fi transmise prin e-mail la adresa ass1999 @k.ro, sau la adresa Calea Plevnei, nr. 61, sector 1, Bucureşti, prin poşt� sau direct.
Informatii suplimentare la tel 021 315 71 65.
Toţi cei selectaţi pentru a participa vor fi contactaţi de organizatori pân� la data de 20 iulie 2004.
ŞCOALA DE VARĂ „ROMÂNIA EUROPEANĂ”
FORMULAR DE ĂŽNSCRIERE
DATE GENERALE
Nume şi prenume ………………………………………………………….
Centru universitar ……………………………………………………………
Universitate …………………………………………………………………..
Facultate ………………………………………………………………………
An de studiu ………………………………………………………………….
Serie/nr BI/CI …………………………………………………………………
Adresa…………………………………………………………………………
Contact (telefon, mail) ………………………………………………………
DATE PROFESIONALE
Limbi str�ine ………………………………………………………………….
(enumerare Ĺźi indicarea nivelului)
Particip�ri la alte activit�ţi de gen (Şcoli de var�, Seminarii, Colocvii, Traininguri)………………………………………………………………………
Implicare în acţiuni ale organizaţiilor studenţeşti ………………………………………………………………………………………
(numele organizaţiei, proiecte în care aţi fost implicat)
Pasiuni …………………………………………………………………………..
CHESTIONAR (r�spunsuri scurte)
Aţi mai participat la o astfel de şcoal� de var�? …………………………………………………………………………………….
De ce vreţi s� participaţi la Şcoala de var� „România European�”?……………………………………………………………………….
Ce teme de interes aţi dori s� fie dezb�tute?………………………………………………………………………………….....
Ce personalit�ţi aţi dori s� conferenţieze la aceste întâlniri?................................................................................
De unde aţi aflat de Şcoala de var� „România European�”?...............................................................................
cine e la costinesti?:)
ŞCOALA DE VARĂ“România European�”COSTINEŞTI18-25 august 2004
Program naţional ce se adreseaz� tuturor studenţilor interesaţi de procesul integr�rii europene a României.
SCOP·Familiarizarea tinerilor cu aspectele practice ale integr�rii europene şi cu consecinţele acesteia atât la nivel economic, cât şi social şi politic.
OBIECTIVE· Crearea unui cadru adecvat in care studenţii selectaţi pentru a participa vor avea ocazia de a dezbate şi propune soluţii reale specialiştilor în domeniu;
· Dezvoltarea interesului studenţilor români faţ� de implicarea în procesul de integrare european� a României;
· Promovarea c�tre publicul larg a implicaţiilor pe care integrarea in Uniunea European� le va avea pentru România;
· Pe plan internaţional, prin invitarea unor personalit�ţi marcante din domeniu, implicate direct în structurile de conducere ale Uniunii Europene, promovarea interesului României pentru integrarea european� şi implicarea tinerilor în procesul decizional.
PARTICIPANŢI:studenţii din toate centrele universitare din România, care vor avea ocazia s� se înscrie pentru a participa la aceast� sesiune de dezbateri
studenţii din toate centrele universitare care vor avea ocazia s� participe, fiind selectaţi în urma depunerii candidaturii
publicul larg, prin mediatizarea acţiunilor, deoarece vor avea ocazia s� urm�reasc� evoluţia discuţiilor .
JUSTIFICARE
Integrare. UE. Ratificare. Aderare. Preaderare. Capitole de negocieri. Aquis.
În fiecare zi populaţia României are ocazia de a auzi aceşti termeni la radio sau TV, sau de a-i vedea scrişi în paginile ziarelor. Sunt subiecte importante, majore, decisive pentru viitorul nostru, probleme care ne fr�mânt�, ne pun pe gânduri şi ne fac s� st�m în suspans şi s� ne întreb�m « cunosc�tor » : intr�m sau nu intr�m în Europa ?
Cu toate acestea, câţi dintre cei care comenteaz� ştiu cu adev�rat care este situaţia real� şi mai ales, care este semnificaţia cuvintelor pe care le aud atât de des ? Ba chiar mai mult, câţi dintre noi suntem interesaţi de a ne implica în procesul de integrare european� a României?
Acest proiect îşi propune s� informeze participanţii şi pe cei care vor afla despre acest proiect despre realit�ţile existente în cadrul organismelor decizionale ale UE, despre modalitatea în care una dintre acestea funcţioneaz� (Comisia European�), despre atribuţiile şi responsabilit�ţile pe care România le va avea în cadrul UE, şi, nu în ultimul rând, s� creeze ocazia confrunt�rii directe a tinerilor cu cei care au puterea de a lua decizii ce vor afecta viitorul tinerilor de ast�zi.
Am ales ca model de lucru o simulare a Comisiei Europene din varii motive. Datorit� atribuţiilor pe care aceasta le are (drept de iniţiativ�, fiind unicul iniţiator al politicilor comunitare, vegheaz� la respectarea tratatelor UE, astfel încât legislaţia UE s� fie corect aplicat� de c�tre statele membre şi funcţia de organ executiv al Uniunii, având responsabilitatea implement�rii şi coordon�rii politicilor), ofer� posibilitatea unei simul�ri de negociere într-un cadru academic, şi cea includerii în discuţie a problemelor care vizeaz� şi România.
Dezbaterile pe marginea capitolelor de negociere deschise de România pe parcursul procesului de aderare sunt un exerciţiu necesar studenţilor, viitori funcţionari europeni, iar confruntarea cu oficialit�ţile implicate în luarea deciziilor reprezint� ocazia îmbunataţirii comunic�rii dintre dou� generaţii, cu atât mai mult cu cât deciziile uneia vor afecta viitorul celeilalte şi implicit al ţ�rii.
PROGRAMUL ACŢIUNILOR
18 august 2004Sosirea participanĹŁilor
19 august 2004
10.00 – Deschiderea oficial�
10.30 – 13.00 Prelegere: „Rolul României în Uniunea European�”
20 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Rolul Parlamentului în arhitectura european�”
15.00 – 17.00 Prelegere: „Impactul integr�rii europene a României asupra locuitorilor ei”
21 august 2004
10.30 Prelegere: “Programe cu finanţare european� “
22 august 2004
11.00-13.00 Work-shop: „Educatie: Compatibilit�ţi de aliniere a sistemului educaţional din România la cel european.”
15.00 – 17.00 Work-shop: “Rolul tinerilor în Uniunea European�”
23 august 2004
Simulare a Comisiei Europene
24 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Imaginea României: europenism sau balcanism?”
25 august 2004
Plecarea partcipanĹŁilor
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR
19 august 2004
10.30 – 13.00 Prelegere: „Rolul României în Uniunea European�”
InvitaĹŁi:
Adrian N�stase – Prim Ministru al României
Jonathan Schele – Şeful delegaţiei Comisiei Europene în Bucureşti
20 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Rolul Parlamentului în arhitectura european�”
InvitaĹŁi:
Viorel Hrebenciuc
Nicolae V�c�roiu – Preşedintele Senatului României
15.00 – 17.00 Prelegere: „Impactul integr�rii europene a României asupra locuitorilor ei”
InvitaĹŁi:
Alexandru Farcaş: Ministrul Integr�rii Europene
Vasile Puşcaş : Negociator şef la Uniunea European�
Un ambasador al unei ţ�ri membre UE în România
21 august 2004
10.30 Prelegere: “Programe cu finanţare european� “
Invitat:
Victor Ponta—Ministru delegat pentru controlul implementãrii programelor cu finanţare internaţionalã şi urmãrirea aplicãrii acquisului comunitar
22 august 2004
11.00-13.00 Work-shop: „Educatie: Compatibilitati de aliniere a sistemului educaţional din România la cel european”
InvitaĹŁi:
Alexandru Athanasiu-Ministrul Educaţiei şi Cercet�rii
Radu Mircea Damian – Secretar de Stat MEC
15.00 – 17.00Work-shop: “Rolul tinerilor în Uniunea European�”
InvitaĹŁi:
Daciana Sârbu – Secretar de Stat, Autoritatea Naţional� pentru Tineret
Va avea loc o dezbatere asupra rolului tinerilor români în noua arhitectur� european�.
23 august 2004
Simulare a Comisiei Europene
Comisia European� este organismul executiv şi iniţiatorul proiectelor legislative ale Uniunii Europene.
Va fi simulat rolul s�u decizional în ceea ce priveşte politicile comune ale Uniunii Europene.
Din rândul participanţilor vor fi selectaţi 27 de “comisari europeni”, pe baza eseurilor elaborate la înscrierea în cadrul programului.
24 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Imaginea României – europenism sau balcanism?”
InvitaĹŁi:
Alin Teodorescu – Şeful Cancelariei Primului Ministru
Emil Hurezeanu – analist politic
METODOLOGIA DE ÎNSCRIERE ŞI SELECŢIE
Num�rul total de participanţi va fi de 100 de studenţi.
Cazarea Ĺźi masa participanĹŁilor sunt asigurate de organizatori.
Participanţii îşi vor achita transportul.
Studenţii interesaţi trebuie s� trimit� pân� la data de 10 iulie 2004:
un eseu pe tema « Rolul României în Uniunea European� » sau
« Impactul integr�rii României asupra locuitorilor s�i » (maxim 5
pagini, document word, caracter de 12, times new roman). un eseu prin care s� susţin� alegerea pentru a fi « Comisar European » pentru o zi.
Formular de înscriere (download) completat.
Trebuie trimise ambele eseuri si formularul de inscriere !
Toate materialele vor fi transmise prin e-mail la adresa ass1999 @k.ro, sau la adresa Calea Plevnei, nr. 61, sector 1, Bucureşti, prin poşt� sau direct.
Informatii suplimentare la tel 021 315 71 65.
Toţi cei selectaţi pentru a participa vor fi contactaţi de organizatori pân� la data de 20 iulie 2004.
ŞCOALA DE VARĂ „ROMÂNIA EUROPEANĂ”
FORMULAR DE ĂŽNSCRIERE
DATE GENERALE
Nume şi prenume ………………………………………………………….
Centru universitar ……………………………………………………………
Universitate …………………………………………………………………..
Facultate ………………………………………………………………………
An de studiu ………………………………………………………………….
Serie/nr BI/CI …………………………………………………………………
Adresa…………………………………………………………………………
Contact (telefon, mail) ………………………………………………………
DATE PROFESIONALE
Limbi str�ine ………………………………………………………………….
(enumerare Ĺźi indicarea nivelului)
Particip�ri la alte activit�ţi de gen (Şcoli de var�, Seminarii, Colocvii, Traininguri)………………………………………………………………………
Implicare în acţiuni ale organizaţiilor studenţeşti ………………………………………………………………………………………
(numele organizaţiei, proiecte în care aţi fost implicat)
Pasiuni …………………………………………………………………………..
CHESTIONAR (r�spunsuri scurte)
Aţi mai participat la o astfel de şcoal� de var�? …………………………………………………………………………………….
De ce vreţi s� participaţi la Şcoala de var� „România European�”?……………………………………………………………………….
Ce teme de interes aţi dori s� fie dezb�tute?………………………………………………………………………………….....
Ce personalit�ţi aţi dori s� conferenţieze la aceste întâlniri?................................................................................
De unde aţi aflat de Şcoala de var� „România European�”?...............................................................................
Program naţional ce se adreseaz� tuturor studenţilor interesaţi de procesul integr�rii europene a României.
SCOP·Familiarizarea tinerilor cu aspectele practice ale integr�rii europene şi cu consecinţele acesteia atât la nivel economic, cât şi social şi politic.
OBIECTIVE· Crearea unui cadru adecvat in care studenţii selectaţi pentru a participa vor avea ocazia de a dezbate şi propune soluţii reale specialiştilor în domeniu;
· Dezvoltarea interesului studenţilor români faţ� de implicarea în procesul de integrare european� a României;
· Promovarea c�tre publicul larg a implicaţiilor pe care integrarea in Uniunea European� le va avea pentru România;
· Pe plan internaţional, prin invitarea unor personalit�ţi marcante din domeniu, implicate direct în structurile de conducere ale Uniunii Europene, promovarea interesului României pentru integrarea european� şi implicarea tinerilor în procesul decizional.
PARTICIPANŢI:studenţii din toate centrele universitare din România, care vor avea ocazia s� se înscrie pentru a participa la aceast� sesiune de dezbateri
studenţii din toate centrele universitare care vor avea ocazia s� participe, fiind selectaţi în urma depunerii candidaturii
publicul larg, prin mediatizarea acţiunilor, deoarece vor avea ocazia s� urm�reasc� evoluţia discuţiilor .
JUSTIFICARE
Integrare. UE. Ratificare. Aderare. Preaderare. Capitole de negocieri. Aquis.
În fiecare zi populaţia României are ocazia de a auzi aceşti termeni la radio sau TV, sau de a-i vedea scrişi în paginile ziarelor. Sunt subiecte importante, majore, decisive pentru viitorul nostru, probleme care ne fr�mânt�, ne pun pe gânduri şi ne fac s� st�m în suspans şi s� ne întreb�m « cunosc�tor » : intr�m sau nu intr�m în Europa ?
Cu toate acestea, câţi dintre cei care comenteaz� ştiu cu adev�rat care este situaţia real� şi mai ales, care este semnificaţia cuvintelor pe care le aud atât de des ? Ba chiar mai mult, câţi dintre noi suntem interesaţi de a ne implica în procesul de integrare european� a României?
Acest proiect îşi propune s� informeze participanţii şi pe cei care vor afla despre acest proiect despre realit�ţile existente în cadrul organismelor decizionale ale UE, despre modalitatea în care una dintre acestea funcţioneaz� (Comisia European�), despre atribuţiile şi responsabilit�ţile pe care România le va avea în cadrul UE, şi, nu în ultimul rând, s� creeze ocazia confrunt�rii directe a tinerilor cu cei care au puterea de a lua decizii ce vor afecta viitorul tinerilor de ast�zi.
Am ales ca model de lucru o simulare a Comisiei Europene din varii motive. Datorit� atribuţiilor pe care aceasta le are (drept de iniţiativ�, fiind unicul iniţiator al politicilor comunitare, vegheaz� la respectarea tratatelor UE, astfel încât legislaţia UE s� fie corect aplicat� de c�tre statele membre şi funcţia de organ executiv al Uniunii, având responsabilitatea implement�rii şi coordon�rii politicilor), ofer� posibilitatea unei simul�ri de negociere într-un cadru academic, şi cea includerii în discuţie a problemelor care vizeaz� şi România.
Dezbaterile pe marginea capitolelor de negociere deschise de România pe parcursul procesului de aderare sunt un exerciţiu necesar studenţilor, viitori funcţionari europeni, iar confruntarea cu oficialit�ţile implicate în luarea deciziilor reprezint� ocazia îmbunataţirii comunic�rii dintre dou� generaţii, cu atât mai mult cu cât deciziile uneia vor afecta viitorul celeilalte şi implicit al ţ�rii.
PROGRAMUL ACŢIUNILOR
18 august 2004Sosirea participanĹŁilor
19 august 2004
10.00 – Deschiderea oficial�
10.30 – 13.00 Prelegere: „Rolul României în Uniunea European�”
20 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Rolul Parlamentului în arhitectura european�”
15.00 – 17.00 Prelegere: „Impactul integr�rii europene a României asupra locuitorilor ei”
21 august 2004
10.30 Prelegere: “Programe cu finanţare european� “
22 august 2004
11.00-13.00 Work-shop: „Educatie: Compatibilit�ţi de aliniere a sistemului educaţional din România la cel european.”
15.00 – 17.00 Work-shop: “Rolul tinerilor în Uniunea European�”
23 august 2004
Simulare a Comisiei Europene
24 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Imaginea României: europenism sau balcanism?”
25 august 2004
Plecarea partcipanĹŁilor
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR
19 august 2004
10.30 – 13.00 Prelegere: „Rolul României în Uniunea European�”
InvitaĹŁi:
Adrian N�stase – Prim Ministru al României
Jonathan Schele – Şeful delegaţiei Comisiei Europene în Bucureşti
20 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Rolul Parlamentului în arhitectura european�”
InvitaĹŁi:
Viorel Hrebenciuc
Nicolae V�c�roiu – Preşedintele Senatului României
15.00 – 17.00 Prelegere: „Impactul integr�rii europene a României asupra locuitorilor ei”
InvitaĹŁi:
Alexandru Farcaş: Ministrul Integr�rii Europene
Vasile Puşcaş : Negociator şef la Uniunea European�
Un ambasador al unei ţ�ri membre UE în România
21 august 2004
10.30 Prelegere: “Programe cu finanţare european� “
Invitat:
Victor Ponta—Ministru delegat pentru controlul implementãrii programelor cu finanţare internaţionalã şi urmãrirea aplicãrii acquisului comunitar
22 august 2004
11.00-13.00 Work-shop: „Educatie: Compatibilitati de aliniere a sistemului educaţional din România la cel european”
InvitaĹŁi:
Alexandru Athanasiu-Ministrul Educaţiei şi Cercet�rii
Radu Mircea Damian – Secretar de Stat MEC
15.00 – 17.00Work-shop: “Rolul tinerilor în Uniunea European�”
InvitaĹŁi:
Daciana Sârbu – Secretar de Stat, Autoritatea Naţional� pentru Tineret
Va avea loc o dezbatere asupra rolului tinerilor români în noua arhitectur� european�.
23 august 2004
Simulare a Comisiei Europene
Comisia European� este organismul executiv şi iniţiatorul proiectelor legislative ale Uniunii Europene.
Va fi simulat rolul s�u decizional în ceea ce priveşte politicile comune ale Uniunii Europene.
Din rândul participanţilor vor fi selectaţi 27 de “comisari europeni”, pe baza eseurilor elaborate la înscrierea în cadrul programului.
24 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Imaginea României – europenism sau balcanism?”
InvitaĹŁi:
Alin Teodorescu – Şeful Cancelariei Primului Ministru
Emil Hurezeanu – analist politic
METODOLOGIA DE ÎNSCRIERE ŞI SELECŢIE
Num�rul total de participanţi va fi de 100 de studenţi.
Cazarea Ĺźi masa participanĹŁilor sunt asigurate de organizatori.
Participanţii îşi vor achita transportul.
Studenţii interesaţi trebuie s� trimit� pân� la data de 10 iulie 2004:
un eseu pe tema « Rolul României în Uniunea European� » sau
« Impactul integr�rii României asupra locuitorilor s�i » (maxim 5
pagini, document word, caracter de 12, times new roman). un eseu prin care s� susţin� alegerea pentru a fi « Comisar European » pentru o zi.
Formular de înscriere (download) completat.
Trebuie trimise ambele eseuri si formularul de inscriere !
Toate materialele vor fi transmise prin e-mail la adresa ass1999 @k.ro, sau la adresa Calea Plevnei, nr. 61, sector 1, Bucureşti, prin poşt� sau direct.
Informatii suplimentare la tel 021 315 71 65.
Toţi cei selectaţi pentru a participa vor fi contactaţi de organizatori pân� la data de 20 iulie 2004.
ŞCOALA DE VARĂ „ROMÂNIA EUROPEANĂ”
FORMULAR DE ĂŽNSCRIERE
DATE GENERALE
Nume şi prenume ………………………………………………………….
Centru universitar ……………………………………………………………
Universitate …………………………………………………………………..
Facultate ………………………………………………………………………
An de studiu ………………………………………………………………….
Serie/nr BI/CI …………………………………………………………………
Adresa…………………………………………………………………………
Contact (telefon, mail) ………………………………………………………
DATE PROFESIONALE
Limbi str�ine ………………………………………………………………….
(enumerare Ĺźi indicarea nivelului)
Particip�ri la alte activit�ţi de gen (Şcoli de var�, Seminarii, Colocvii, Traininguri)………………………………………………………………………
Implicare în acţiuni ale organizaţiilor studenţeşti ………………………………………………………………………………………
(numele organizaţiei, proiecte în care aţi fost implicat)
Pasiuni …………………………………………………………………………..
CHESTIONAR (r�spunsuri scurte)
Aţi mai participat la o astfel de şcoal� de var�? …………………………………………………………………………………….
De ce vreţi s� participaţi la Şcoala de var� „România European�”?……………………………………………………………………….
Ce teme de interes aţi dori s� fie dezb�tute?………………………………………………………………………………….....
Ce personalit�ţi aţi dori s� conferenţieze la aceste întâlniri?................................................................................
De unde aţi aflat de Şcoala de var� „România European�”?...............................................................................
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
