Am primit de la un prieten din Canada (Radu Ionescu): vorbe de duh-
Ce sunt microbii?Microbii sunt niste gândacei mici de tot care sunt ascunsi pe la aprozar. Ei vede ca ai cumparat cartofi, sare pe cartofi si daca nu-i speli pe cartofi, tu mori. (7 ani)
De ce îsi fac oamenii cadouri?Oamenii îsi fac cadouri ca sa nu fie nesimtiti. (7 ani)
De ce da dirijorul din mâini cu un bat când dirijeaza?Dirijorul are un bat în mâna, ca e urât sa arate cu degetul, ca sa vada aia care cânta cum merge simfonia. (10 ani)
De ce gaina nu zboara ca celelalte pasari?Gaina nu zboara pe sus ca celelalte pasari pentru ca-i e frica sa nu scape oul când îi vine ca sa-l faca. (10 ani)
Ce este sufletul?Sufletul e atunci când îti pune mama prajituri pe farfurie si îi lasi prajituri si lu' ala mic. (8 ani)
Ce este tristetea?Tristetea înseamna când un om vine la altul si bea mult. (7 ani)
Ce este respectul?Respect e atunci când te scoli de pe scaun ca sa stea babele jos. (9 ani)
Ce înseamna cuvântul "modern"?Modern e atunci când vezi ceva frumos si e scump si n-ai bani. (7 ani)
Daca pamântul este rotund, cum de nu cadem de pe el?El este rotund, dar noi nu mergem acolo unde se face el rotund. (7 ani)
De ce se învârteste pamântul?Pamântul se învârteste ca sa aiba toate tarile pamânt. El când se învârte da pamânt la toate tarile. (7 ani)
Ce este acela un secret?1. Secretul este atunci când nu trebuie sa stie militia. (6 ani)
2. Secretul este un om, care-i spune secretar de partid. (6 ani)
Ce înseamna a zâmbi?A zâmbi e atunci când niste oameni râd cu gura închisa ca sa nu deranjeze oamenii de la bloc. (7 ani)
Ce sunt somnambulii?Somnambulii au o boala care nu-i lasa sa cada de pe acoperis. Microbii astia le da echilibru. Când somnambulii vin într-o parte, microbii vin în cealalta parte, si asa mereu. (13 ani)
La ce foloseste steagul?Steagul foloseste ca atunci când veneau turcii peste noi, ei nu stiau peste ce tara veneau si atunci noi le aratam steagul si dupa aia ei stiau. (7 ani)
Ce este ministrul?1. Ministru e un om care sta pe scaun si le spune la altii sa faca cerere. (7 ani)
2. Ministru e un om care a învatat zece clase si dupa care s-a dus la serviciul de ministrii. (8 ani)
Ce sunt taranii?1. Taranii sunt niste oameni saraci care nu au ce sa manânce si vorbesc pe alta limba, pe taraneste. (8 ani)
2. Tarani înseamna un om care vrea sa-si faca buletin de Bucuresti. (8 ani)
Ce este igiena?Igiena este atunci când vin neamurile si vede ce curat e în casa. (7 ani)
vineri, iulie 16, 2004
ĂŽntelepciunea copiilor.Copiii spun lucruri traznite
Am primit de la un prieten din Canada (Radu Ionescu): vorbe de duh-
Ce sunt microbii?Microbii sunt niste gândacei mici de tot care sunt ascunsi pe la aprozar. Ei vede ca ai cumparat cartofi, sare pe cartofi si daca nu-i speli pe cartofi, tu mori. (7 ani)
De ce îsi fac oamenii cadouri?Oamenii îsi fac cadouri ca sa nu fie nesimtiti. (7 ani)
De ce da dirijorul din mâini cu un bat când dirijeaza?Dirijorul are un bat în mâna, ca e urât sa arate cu degetul, ca sa vada aia care cânta cum merge simfonia. (10 ani)
De ce gaina nu zboara ca celelalte pasari?Gaina nu zboara pe sus ca celelalte pasari pentru ca-i e frica sa nu scape oul când îi vine ca sa-l faca. (10 ani)
Ce este sufletul?Sufletul e atunci când îti pune mama prajituri pe farfurie si îi lasi prajituri si lu' ala mic. (8 ani)
Ce este tristetea?Tristetea înseamna când un om vine la altul si bea mult. (7 ani)
Ce este respectul?Respect e atunci când te scoli de pe scaun ca sa stea babele jos. (9 ani)
Ce înseamna cuvântul "modern"?Modern e atunci când vezi ceva frumos si e scump si n-ai bani. (7 ani)
Daca pamântul este rotund, cum de nu cadem de pe el?El este rotund, dar noi nu mergem acolo unde se face el rotund. (7 ani)
De ce se învârteste pamântul?Pamântul se învârteste ca sa aiba toate tarile pamânt. El când se învârte da pamânt la toate tarile. (7 ani)
Ce este acela un secret?1. Secretul este atunci când nu trebuie sa stie militia. (6 ani)
2. Secretul este un om, care-i spune secretar de partid. (6 ani)
Ce înseamna a zâmbi?A zâmbi e atunci când niste oameni râd cu gura închisa ca sa nu deranjeze oamenii de la bloc. (7 ani)
Ce sunt somnambulii?Somnambulii au o boala care nu-i lasa sa cada de pe acoperis. Microbii astia le da echilibru. Când somnambulii vin într-o parte, microbii vin în cealalta parte, si asa mereu. (13 ani)
La ce foloseste steagul?Steagul foloseste ca atunci când veneau turcii peste noi, ei nu stiau peste ce tara veneau si atunci noi le aratam steagul si dupa aia ei stiau. (7 ani)
Ce este ministrul?1. Ministru e un om care sta pe scaun si le spune la altii sa faca cerere. (7 ani)
2. Ministru e un om care a învatat zece clase si dupa care s-a dus la serviciul de ministrii. (8 ani)
Ce sunt taranii?1. Taranii sunt niste oameni saraci care nu au ce sa manânce si vorbesc pe alta limba, pe taraneste. (8 ani)
2. Tarani înseamna un om care vrea sa-si faca buletin de Bucuresti. (8 ani)
Ce este igiena?Igiena este atunci când vin neamurile si vede ce curat e în casa. (7 ani)
Ce sunt microbii?Microbii sunt niste gândacei mici de tot care sunt ascunsi pe la aprozar. Ei vede ca ai cumparat cartofi, sare pe cartofi si daca nu-i speli pe cartofi, tu mori. (7 ani)
De ce îsi fac oamenii cadouri?Oamenii îsi fac cadouri ca sa nu fie nesimtiti. (7 ani)
De ce da dirijorul din mâini cu un bat când dirijeaza?Dirijorul are un bat în mâna, ca e urât sa arate cu degetul, ca sa vada aia care cânta cum merge simfonia. (10 ani)
De ce gaina nu zboara ca celelalte pasari?Gaina nu zboara pe sus ca celelalte pasari pentru ca-i e frica sa nu scape oul când îi vine ca sa-l faca. (10 ani)
Ce este sufletul?Sufletul e atunci când îti pune mama prajituri pe farfurie si îi lasi prajituri si lu' ala mic. (8 ani)
Ce este tristetea?Tristetea înseamna când un om vine la altul si bea mult. (7 ani)
Ce este respectul?Respect e atunci când te scoli de pe scaun ca sa stea babele jos. (9 ani)
Ce înseamna cuvântul "modern"?Modern e atunci când vezi ceva frumos si e scump si n-ai bani. (7 ani)
Daca pamântul este rotund, cum de nu cadem de pe el?El este rotund, dar noi nu mergem acolo unde se face el rotund. (7 ani)
De ce se învârteste pamântul?Pamântul se învârteste ca sa aiba toate tarile pamânt. El când se învârte da pamânt la toate tarile. (7 ani)
Ce este acela un secret?1. Secretul este atunci când nu trebuie sa stie militia. (6 ani)
2. Secretul este un om, care-i spune secretar de partid. (6 ani)
Ce înseamna a zâmbi?A zâmbi e atunci când niste oameni râd cu gura închisa ca sa nu deranjeze oamenii de la bloc. (7 ani)
Ce sunt somnambulii?Somnambulii au o boala care nu-i lasa sa cada de pe acoperis. Microbii astia le da echilibru. Când somnambulii vin într-o parte, microbii vin în cealalta parte, si asa mereu. (13 ani)
La ce foloseste steagul?Steagul foloseste ca atunci când veneau turcii peste noi, ei nu stiau peste ce tara veneau si atunci noi le aratam steagul si dupa aia ei stiau. (7 ani)
Ce este ministrul?1. Ministru e un om care sta pe scaun si le spune la altii sa faca cerere. (7 ani)
2. Ministru e un om care a învatat zece clase si dupa care s-a dus la serviciul de ministrii. (8 ani)
Ce sunt taranii?1. Taranii sunt niste oameni saraci care nu au ce sa manânce si vorbesc pe alta limba, pe taraneste. (8 ani)
2. Tarani înseamna un om care vrea sa-si faca buletin de Bucuresti. (8 ani)
Ce este igiena?Igiena este atunci când vin neamurile si vede ce curat e în casa. (7 ani)
despre prejudecati
Un grup de oameni de stiinta au pus intr-o cusca cinci maimute si in mijlocul custii o scara, iar deasupra scarii o legatura de banane.Cand o maimuta se urca pe scara sa ia banane, oamenii de stiinta aruncau o galeata cu apa rece pe celelalte care ramaneau jos.Dupa ceva timp, cand o maimuta incerca sa urce scarile, celelalte nu o lasau sa urce.Dupa mai mult timp nici o maimuta nu se mai suia pe scara, in ciuda tentatiei bananelor.Atunci oamenii de stiinta au inlocuit o maimuta. Primul lucru pe carel-a facut aceasta a fost sa se urce pe scara, dar a fost trasa inapoide celelalte si batuta. Dupa cateva batai nici un membru al noului grup nu se mai urca pe scara.A fost inlocuita o a doua maimuta si s-a intamplat acelasi lucru.Prima maimuta inlocuita a participat cu entuziasm la baterea novicelui.Un al treilea a fost schimbat si lucrurile s-au repetat. Al patrulea si in fine al cincilea au fost schimbati.In final, oamenii de stiinta au ramas cu cinci maimute care, desinu primisera niciodata o baie cu apa rece, continuau sa loveasca maimutele care incercau sa ajunga la banane. Daca ar fi fost posibilca maimutele sa fie intrebate de ce ii bateau pe cei care incercau sase catere pe scara, raspunsul ar fi fost "Nu stim. Lucrurile intotdeauna au fost asa aici..."
Iti suna cunoscut?
"E mult mai usoara dezintegrarea unui atom decat a uneiprejudecati"Einstein
Iti suna cunoscut?
"E mult mai usoara dezintegrarea unui atom decat a uneiprejudecati"Einstein
despre prejudecati
Un grup de oameni de stiinta au pus intr-o cusca cinci maimute si in mijlocul custii o scara, iar deasupra scarii o legatura de banane.Cand o maimuta se urca pe scara sa ia banane, oamenii de stiinta aruncau o galeata cu apa rece pe celelalte care ramaneau jos.Dupa ceva timp, cand o maimuta incerca sa urce scarile, celelalte nu o lasau sa urce.Dupa mai mult timp nici o maimuta nu se mai suia pe scara, in ciuda tentatiei bananelor.Atunci oamenii de stiinta au inlocuit o maimuta. Primul lucru pe carel-a facut aceasta a fost sa se urce pe scara, dar a fost trasa inapoide celelalte si batuta. Dupa cateva batai nici un membru al noului grup nu se mai urca pe scara.A fost inlocuita o a doua maimuta si s-a intamplat acelasi lucru.Prima maimuta inlocuita a participat cu entuziasm la baterea novicelui.Un al treilea a fost schimbat si lucrurile s-au repetat. Al patrulea si in fine al cincilea au fost schimbati.In final, oamenii de stiinta au ramas cu cinci maimute care, desinu primisera niciodata o baie cu apa rece, continuau sa loveasca maimutele care incercau sa ajunga la banane. Daca ar fi fost posibilca maimutele sa fie intrebate de ce ii bateau pe cei care incercau sase catere pe scara, raspunsul ar fi fost "Nu stim. Lucrurile intotdeauna au fost asa aici..."
Iti suna cunoscut?
"E mult mai usoara dezintegrarea unui atom decat a uneiprejudecati"Einstein
Iti suna cunoscut?
"E mult mai usoara dezintegrarea unui atom decat a uneiprejudecati"Einstein
miercuri, iulie 14, 2004
help yourself sau ajuta-te singur si cerul(PHARE) te va ajuta
apropo de cum functioneaza, mai nou, finantarile PHARE ;)
A fost o data ca niciodata un soricel. Acesta era un soricel tare bun
la suflet si iubitor cu familia lui: desi locuia la 100 km distanta de
mama lui, el se ducea in fiecare week-end sa o viziteze. Se trezea
sambata dimineata devreme, pornea la drum, mergea grabit toata ziua si seara
tarziu ajungea la mama lui. Acolo pica mort de oboseala si dormea dus
pana duminica dimineata devreme, cand se trezea, mergea grabit toata
ziua si ajungea acasa, unde se culca frant pentru ca a doua zi se ducea la
serviciu. Si tot asa, timp de mai multe luni.
La o vreme, soricelul a simtit ca nu mai poate: era tot timpul obosit
si nu nici nu avea timp sa stea cu mama lui. S-a gandit, s-a tot
framantat, iar s-a gandit, dar tot nu a gasit o solutie. In cele din urma,
disperat, a sunat la Banca Mondiala:
- Alo, Banca Mondiala? Sunt eu, soricelul, va rog sa ma ajutati...
Banca Mondiala a facut un proiect, a scris termenii de referinta, a
organizat o licitiatie transparenta, a negociat conditiile, a angajat
consultanti internationali cu mare experienta in domeniu si dupa cateva
luni la usa soricelului au venit consultantii. Acestia au analizat
problema timp de cateva saptamani, au facut studii economice, sociale, de
impact, au vorbit cu comunitatea, au pregatit traineri, au crescut rata de
acces la internet, au combatut saracia, au ajutat copii defavorizati si
in cele din urma au plecat lasand soricelului peste 2000 de pagini de
raport, impreuna cu solutia: daca soricelul ar zbura, atunci ar face
doar o ora pana la mama lui si nu ar fi obosit si ar avea timpul necesar
sa il petreaca cu ea.
Soricelul a citit raportul; apoi l-a citit inca o data; apoi s-a
gandit; apoi iar a citit raportul; a dat apoi timid din labutele din fata,
incercand sa zboare - n-a reusit; a citit inca o data raportul, apoi iar
a dat din labutele din fata, mai hotarat, iar nu s-a intamplat nimic.
In cele din urma, frustrat si nedumerit, a sunat iar la Banca Mondiala:
- Alo, Banca Mondiala? Sunt tot eu, soricelul... Stiti, eu nu pot sa
zbor...
- Ne pare rau, noi oferim doar consultanta, implementarea este treaba
dumneavoastra!
A fost o data ca niciodata un soricel. Acesta era un soricel tare bun
la suflet si iubitor cu familia lui: desi locuia la 100 km distanta de
mama lui, el se ducea in fiecare week-end sa o viziteze. Se trezea
sambata dimineata devreme, pornea la drum, mergea grabit toata ziua si seara
tarziu ajungea la mama lui. Acolo pica mort de oboseala si dormea dus
pana duminica dimineata devreme, cand se trezea, mergea grabit toata
ziua si ajungea acasa, unde se culca frant pentru ca a doua zi se ducea la
serviciu. Si tot asa, timp de mai multe luni.
La o vreme, soricelul a simtit ca nu mai poate: era tot timpul obosit
si nu nici nu avea timp sa stea cu mama lui. S-a gandit, s-a tot
framantat, iar s-a gandit, dar tot nu a gasit o solutie. In cele din urma,
disperat, a sunat la Banca Mondiala:
- Alo, Banca Mondiala? Sunt eu, soricelul, va rog sa ma ajutati...
Banca Mondiala a facut un proiect, a scris termenii de referinta, a
organizat o licitiatie transparenta, a negociat conditiile, a angajat
consultanti internationali cu mare experienta in domeniu si dupa cateva
luni la usa soricelului au venit consultantii. Acestia au analizat
problema timp de cateva saptamani, au facut studii economice, sociale, de
impact, au vorbit cu comunitatea, au pregatit traineri, au crescut rata de
acces la internet, au combatut saracia, au ajutat copii defavorizati si
in cele din urma au plecat lasand soricelului peste 2000 de pagini de
raport, impreuna cu solutia: daca soricelul ar zbura, atunci ar face
doar o ora pana la mama lui si nu ar fi obosit si ar avea timpul necesar
sa il petreaca cu ea.
Soricelul a citit raportul; apoi l-a citit inca o data; apoi s-a
gandit; apoi iar a citit raportul; a dat apoi timid din labutele din fata,
incercand sa zboare - n-a reusit; a citit inca o data raportul, apoi iar
a dat din labutele din fata, mai hotarat, iar nu s-a intamplat nimic.
In cele din urma, frustrat si nedumerit, a sunat iar la Banca Mondiala:
- Alo, Banca Mondiala? Sunt tot eu, soricelul... Stiti, eu nu pot sa
zbor...
- Ne pare rau, noi oferim doar consultanta, implementarea este treaba
dumneavoastra!
help yourself sau ajuta-te singur si cerul(PHARE) te va ajuta
apropo de cum functioneaza, mai nou, finantarile PHARE ;)
A fost o data ca niciodata un soricel. Acesta era un soricel tare bun
la suflet si iubitor cu familia lui: desi locuia la 100 km distanta de
mama lui, el se ducea in fiecare week-end sa o viziteze. Se trezea
sambata dimineata devreme, pornea la drum, mergea grabit toata ziua si seara
tarziu ajungea la mama lui. Acolo pica mort de oboseala si dormea dus
pana duminica dimineata devreme, cand se trezea, mergea grabit toata
ziua si ajungea acasa, unde se culca frant pentru ca a doua zi se ducea la
serviciu. Si tot asa, timp de mai multe luni.
La o vreme, soricelul a simtit ca nu mai poate: era tot timpul obosit
si nu nici nu avea timp sa stea cu mama lui. S-a gandit, s-a tot
framantat, iar s-a gandit, dar tot nu a gasit o solutie. In cele din urma,
disperat, a sunat la Banca Mondiala:
- Alo, Banca Mondiala? Sunt eu, soricelul, va rog sa ma ajutati...
Banca Mondiala a facut un proiect, a scris termenii de referinta, a
organizat o licitiatie transparenta, a negociat conditiile, a angajat
consultanti internationali cu mare experienta in domeniu si dupa cateva
luni la usa soricelului au venit consultantii. Acestia au analizat
problema timp de cateva saptamani, au facut studii economice, sociale, de
impact, au vorbit cu comunitatea, au pregatit traineri, au crescut rata de
acces la internet, au combatut saracia, au ajutat copii defavorizati si
in cele din urma au plecat lasand soricelului peste 2000 de pagini de
raport, impreuna cu solutia: daca soricelul ar zbura, atunci ar face
doar o ora pana la mama lui si nu ar fi obosit si ar avea timpul necesar
sa il petreaca cu ea.
Soricelul a citit raportul; apoi l-a citit inca o data; apoi s-a
gandit; apoi iar a citit raportul; a dat apoi timid din labutele din fata,
incercand sa zboare - n-a reusit; a citit inca o data raportul, apoi iar
a dat din labutele din fata, mai hotarat, iar nu s-a intamplat nimic.
In cele din urma, frustrat si nedumerit, a sunat iar la Banca Mondiala:
- Alo, Banca Mondiala? Sunt tot eu, soricelul... Stiti, eu nu pot sa
zbor...
- Ne pare rau, noi oferim doar consultanta, implementarea este treaba
dumneavoastra!
A fost o data ca niciodata un soricel. Acesta era un soricel tare bun
la suflet si iubitor cu familia lui: desi locuia la 100 km distanta de
mama lui, el se ducea in fiecare week-end sa o viziteze. Se trezea
sambata dimineata devreme, pornea la drum, mergea grabit toata ziua si seara
tarziu ajungea la mama lui. Acolo pica mort de oboseala si dormea dus
pana duminica dimineata devreme, cand se trezea, mergea grabit toata
ziua si ajungea acasa, unde se culca frant pentru ca a doua zi se ducea la
serviciu. Si tot asa, timp de mai multe luni.
La o vreme, soricelul a simtit ca nu mai poate: era tot timpul obosit
si nu nici nu avea timp sa stea cu mama lui. S-a gandit, s-a tot
framantat, iar s-a gandit, dar tot nu a gasit o solutie. In cele din urma,
disperat, a sunat la Banca Mondiala:
- Alo, Banca Mondiala? Sunt eu, soricelul, va rog sa ma ajutati...
Banca Mondiala a facut un proiect, a scris termenii de referinta, a
organizat o licitiatie transparenta, a negociat conditiile, a angajat
consultanti internationali cu mare experienta in domeniu si dupa cateva
luni la usa soricelului au venit consultantii. Acestia au analizat
problema timp de cateva saptamani, au facut studii economice, sociale, de
impact, au vorbit cu comunitatea, au pregatit traineri, au crescut rata de
acces la internet, au combatut saracia, au ajutat copii defavorizati si
in cele din urma au plecat lasand soricelului peste 2000 de pagini de
raport, impreuna cu solutia: daca soricelul ar zbura, atunci ar face
doar o ora pana la mama lui si nu ar fi obosit si ar avea timpul necesar
sa il petreaca cu ea.
Soricelul a citit raportul; apoi l-a citit inca o data; apoi s-a
gandit; apoi iar a citit raportul; a dat apoi timid din labutele din fata,
incercand sa zboare - n-a reusit; a citit inca o data raportul, apoi iar
a dat din labutele din fata, mai hotarat, iar nu s-a intamplat nimic.
In cele din urma, frustrat si nedumerit, a sunat iar la Banca Mondiala:
- Alo, Banca Mondiala? Sunt tot eu, soricelul... Stiti, eu nu pot sa
zbor...
- Ne pare rau, noi oferim doar consultanta, implementarea este treaba
dumneavoastra!
luni, iulie 12, 2004
cine e la costinesti?:)
ŞCOALA DE VARĂ“România European�”COSTINEŞTI18-25 august 2004
Program naţional ce se adreseaz� tuturor studenţilor interesaţi de procesul integr�rii europene a României.
SCOP·Familiarizarea tinerilor cu aspectele practice ale integr�rii europene şi cu consecinţele acesteia atât la nivel economic, cât şi social şi politic.
OBIECTIVE· Crearea unui cadru adecvat in care studenţii selectaţi pentru a participa vor avea ocazia de a dezbate şi propune soluţii reale specialiştilor în domeniu;
· Dezvoltarea interesului studenţilor români faţ� de implicarea în procesul de integrare european� a României;
· Promovarea c�tre publicul larg a implicaţiilor pe care integrarea in Uniunea European� le va avea pentru România;
· Pe plan internaţional, prin invitarea unor personalit�ţi marcante din domeniu, implicate direct în structurile de conducere ale Uniunii Europene, promovarea interesului României pentru integrarea european� şi implicarea tinerilor în procesul decizional.
PARTICIPANŢI:studenţii din toate centrele universitare din România, care vor avea ocazia s� se înscrie pentru a participa la aceast� sesiune de dezbateri
studenţii din toate centrele universitare care vor avea ocazia s� participe, fiind selectaţi în urma depunerii candidaturii
publicul larg, prin mediatizarea acţiunilor, deoarece vor avea ocazia s� urm�reasc� evoluţia discuţiilor .
JUSTIFICARE
Integrare. UE. Ratificare. Aderare. Preaderare. Capitole de negocieri. Aquis.
În fiecare zi populaţia României are ocazia de a auzi aceşti termeni la radio sau TV, sau de a-i vedea scrişi în paginile ziarelor. Sunt subiecte importante, majore, decisive pentru viitorul nostru, probleme care ne fr�mânt�, ne pun pe gânduri şi ne fac s� st�m în suspans şi s� ne întreb�m « cunosc�tor » : intr�m sau nu intr�m în Europa ?
Cu toate acestea, câţi dintre cei care comenteaz� ştiu cu adev�rat care este situaţia real� şi mai ales, care este semnificaţia cuvintelor pe care le aud atât de des ? Ba chiar mai mult, câţi dintre noi suntem interesaţi de a ne implica în procesul de integrare european� a României?
Acest proiect îşi propune s� informeze participanţii şi pe cei care vor afla despre acest proiect despre realit�ţile existente în cadrul organismelor decizionale ale UE, despre modalitatea în care una dintre acestea funcţioneaz� (Comisia European�), despre atribuţiile şi responsabilit�ţile pe care România le va avea în cadrul UE, şi, nu în ultimul rând, s� creeze ocazia confrunt�rii directe a tinerilor cu cei care au puterea de a lua decizii ce vor afecta viitorul tinerilor de ast�zi.
Am ales ca model de lucru o simulare a Comisiei Europene din varii motive. Datorit� atribuţiilor pe care aceasta le are (drept de iniţiativ�, fiind unicul iniţiator al politicilor comunitare, vegheaz� la respectarea tratatelor UE, astfel încât legislaţia UE s� fie corect aplicat� de c�tre statele membre şi funcţia de organ executiv al Uniunii, având responsabilitatea implement�rii şi coordon�rii politicilor), ofer� posibilitatea unei simul�ri de negociere într-un cadru academic, şi cea includerii în discuţie a problemelor care vizeaz� şi România.
Dezbaterile pe marginea capitolelor de negociere deschise de România pe parcursul procesului de aderare sunt un exerciţiu necesar studenţilor, viitori funcţionari europeni, iar confruntarea cu oficialit�ţile implicate în luarea deciziilor reprezint� ocazia îmbunataţirii comunic�rii dintre dou� generaţii, cu atât mai mult cu cât deciziile uneia vor afecta viitorul celeilalte şi implicit al ţ�rii.
PROGRAMUL ACŢIUNILOR
18 august 2004Sosirea participanĹŁilor
19 august 2004
10.00 – Deschiderea oficial�
10.30 – 13.00 Prelegere: „Rolul României în Uniunea European�”
20 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Rolul Parlamentului în arhitectura european�”
15.00 – 17.00 Prelegere: „Impactul integr�rii europene a României asupra locuitorilor ei”
21 august 2004
10.30 Prelegere: “Programe cu finanţare european� “
22 august 2004
11.00-13.00 Work-shop: „Educatie: Compatibilit�ţi de aliniere a sistemului educaţional din România la cel european.”
15.00 – 17.00 Work-shop: “Rolul tinerilor în Uniunea European�”
23 august 2004
Simulare a Comisiei Europene
24 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Imaginea României: europenism sau balcanism?”
25 august 2004
Plecarea partcipanĹŁilor
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR
19 august 2004
10.30 – 13.00 Prelegere: „Rolul României în Uniunea European�”
InvitaĹŁi:
Adrian N�stase – Prim Ministru al României
Jonathan Schele – Şeful delegaţiei Comisiei Europene în Bucureşti
20 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Rolul Parlamentului în arhitectura european�”
InvitaĹŁi:
Viorel Hrebenciuc
Nicolae V�c�roiu – Preşedintele Senatului României
15.00 – 17.00 Prelegere: „Impactul integr�rii europene a României asupra locuitorilor ei”
InvitaĹŁi:
Alexandru Farcaş: Ministrul Integr�rii Europene
Vasile Puşcaş : Negociator şef la Uniunea European�
Un ambasador al unei ţ�ri membre UE în România
21 august 2004
10.30 Prelegere: “Programe cu finanţare european� “
Invitat:
Victor Ponta—Ministru delegat pentru controlul implementãrii programelor cu finanţare internaţionalã şi urmãrirea aplicãrii acquisului comunitar
22 august 2004
11.00-13.00 Work-shop: „Educatie: Compatibilitati de aliniere a sistemului educaţional din România la cel european”
InvitaĹŁi:
Alexandru Athanasiu-Ministrul Educaţiei şi Cercet�rii
Radu Mircea Damian – Secretar de Stat MEC
15.00 – 17.00Work-shop: “Rolul tinerilor în Uniunea European�”
InvitaĹŁi:
Daciana Sârbu – Secretar de Stat, Autoritatea Naţional� pentru Tineret
Va avea loc o dezbatere asupra rolului tinerilor români în noua arhitectur� european�.
23 august 2004
Simulare a Comisiei Europene
Comisia European� este organismul executiv şi iniţiatorul proiectelor legislative ale Uniunii Europene.
Va fi simulat rolul s�u decizional în ceea ce priveşte politicile comune ale Uniunii Europene.
Din rândul participanţilor vor fi selectaţi 27 de “comisari europeni”, pe baza eseurilor elaborate la înscrierea în cadrul programului.
24 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Imaginea României – europenism sau balcanism?”
InvitaĹŁi:
Alin Teodorescu – Şeful Cancelariei Primului Ministru
Emil Hurezeanu – analist politic
METODOLOGIA DE ÎNSCRIERE ŞI SELECŢIE
Num�rul total de participanţi va fi de 100 de studenţi.
Cazarea Ĺźi masa participanĹŁilor sunt asigurate de organizatori.
Participanţii îşi vor achita transportul.
Studenţii interesaţi trebuie s� trimit� pân� la data de 10 iulie 2004:
un eseu pe tema « Rolul României în Uniunea European� » sau
« Impactul integr�rii României asupra locuitorilor s�i » (maxim 5
pagini, document word, caracter de 12, times new roman). un eseu prin care s� susţin� alegerea pentru a fi « Comisar European » pentru o zi.
Formular de înscriere (download) completat.
Trebuie trimise ambele eseuri si formularul de inscriere !
Toate materialele vor fi transmise prin e-mail la adresa ass1999 @k.ro, sau la adresa Calea Plevnei, nr. 61, sector 1, Bucureşti, prin poşt� sau direct.
Informatii suplimentare la tel 021 315 71 65.
Toţi cei selectaţi pentru a participa vor fi contactaţi de organizatori pân� la data de 20 iulie 2004.
ŞCOALA DE VARĂ „ROMÂNIA EUROPEANĂ”
FORMULAR DE ĂŽNSCRIERE
DATE GENERALE
Nume şi prenume ………………………………………………………….
Centru universitar ……………………………………………………………
Universitate …………………………………………………………………..
Facultate ………………………………………………………………………
An de studiu ………………………………………………………………….
Serie/nr BI/CI …………………………………………………………………
Adresa…………………………………………………………………………
Contact (telefon, mail) ………………………………………………………
DATE PROFESIONALE
Limbi str�ine ………………………………………………………………….
(enumerare Ĺźi indicarea nivelului)
Particip�ri la alte activit�ţi de gen (Şcoli de var�, Seminarii, Colocvii, Traininguri)………………………………………………………………………
Implicare în acţiuni ale organizaţiilor studenţeşti ………………………………………………………………………………………
(numele organizaţiei, proiecte în care aţi fost implicat)
Pasiuni …………………………………………………………………………..
CHESTIONAR (r�spunsuri scurte)
Aţi mai participat la o astfel de şcoal� de var�? …………………………………………………………………………………….
De ce vreţi s� participaţi la Şcoala de var� „România European�”?……………………………………………………………………….
Ce teme de interes aţi dori s� fie dezb�tute?………………………………………………………………………………….....
Ce personalit�ţi aţi dori s� conferenţieze la aceste întâlniri?................................................................................
De unde aţi aflat de Şcoala de var� „România European�”?...............................................................................
Program naţional ce se adreseaz� tuturor studenţilor interesaţi de procesul integr�rii europene a României.
SCOP·Familiarizarea tinerilor cu aspectele practice ale integr�rii europene şi cu consecinţele acesteia atât la nivel economic, cât şi social şi politic.
OBIECTIVE· Crearea unui cadru adecvat in care studenţii selectaţi pentru a participa vor avea ocazia de a dezbate şi propune soluţii reale specialiştilor în domeniu;
· Dezvoltarea interesului studenţilor români faţ� de implicarea în procesul de integrare european� a României;
· Promovarea c�tre publicul larg a implicaţiilor pe care integrarea in Uniunea European� le va avea pentru România;
· Pe plan internaţional, prin invitarea unor personalit�ţi marcante din domeniu, implicate direct în structurile de conducere ale Uniunii Europene, promovarea interesului României pentru integrarea european� şi implicarea tinerilor în procesul decizional.
PARTICIPANŢI:studenţii din toate centrele universitare din România, care vor avea ocazia s� se înscrie pentru a participa la aceast� sesiune de dezbateri
studenţii din toate centrele universitare care vor avea ocazia s� participe, fiind selectaţi în urma depunerii candidaturii
publicul larg, prin mediatizarea acţiunilor, deoarece vor avea ocazia s� urm�reasc� evoluţia discuţiilor .
JUSTIFICARE
Integrare. UE. Ratificare. Aderare. Preaderare. Capitole de negocieri. Aquis.
În fiecare zi populaţia României are ocazia de a auzi aceşti termeni la radio sau TV, sau de a-i vedea scrişi în paginile ziarelor. Sunt subiecte importante, majore, decisive pentru viitorul nostru, probleme care ne fr�mânt�, ne pun pe gânduri şi ne fac s� st�m în suspans şi s� ne întreb�m « cunosc�tor » : intr�m sau nu intr�m în Europa ?
Cu toate acestea, câţi dintre cei care comenteaz� ştiu cu adev�rat care este situaţia real� şi mai ales, care este semnificaţia cuvintelor pe care le aud atât de des ? Ba chiar mai mult, câţi dintre noi suntem interesaţi de a ne implica în procesul de integrare european� a României?
Acest proiect îşi propune s� informeze participanţii şi pe cei care vor afla despre acest proiect despre realit�ţile existente în cadrul organismelor decizionale ale UE, despre modalitatea în care una dintre acestea funcţioneaz� (Comisia European�), despre atribuţiile şi responsabilit�ţile pe care România le va avea în cadrul UE, şi, nu în ultimul rând, s� creeze ocazia confrunt�rii directe a tinerilor cu cei care au puterea de a lua decizii ce vor afecta viitorul tinerilor de ast�zi.
Am ales ca model de lucru o simulare a Comisiei Europene din varii motive. Datorit� atribuţiilor pe care aceasta le are (drept de iniţiativ�, fiind unicul iniţiator al politicilor comunitare, vegheaz� la respectarea tratatelor UE, astfel încât legislaţia UE s� fie corect aplicat� de c�tre statele membre şi funcţia de organ executiv al Uniunii, având responsabilitatea implement�rii şi coordon�rii politicilor), ofer� posibilitatea unei simul�ri de negociere într-un cadru academic, şi cea includerii în discuţie a problemelor care vizeaz� şi România.
Dezbaterile pe marginea capitolelor de negociere deschise de România pe parcursul procesului de aderare sunt un exerciţiu necesar studenţilor, viitori funcţionari europeni, iar confruntarea cu oficialit�ţile implicate în luarea deciziilor reprezint� ocazia îmbunataţirii comunic�rii dintre dou� generaţii, cu atât mai mult cu cât deciziile uneia vor afecta viitorul celeilalte şi implicit al ţ�rii.
PROGRAMUL ACŢIUNILOR
18 august 2004Sosirea participanĹŁilor
19 august 2004
10.00 – Deschiderea oficial�
10.30 – 13.00 Prelegere: „Rolul României în Uniunea European�”
20 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Rolul Parlamentului în arhitectura european�”
15.00 – 17.00 Prelegere: „Impactul integr�rii europene a României asupra locuitorilor ei”
21 august 2004
10.30 Prelegere: “Programe cu finanţare european� “
22 august 2004
11.00-13.00 Work-shop: „Educatie: Compatibilit�ţi de aliniere a sistemului educaţional din România la cel european.”
15.00 – 17.00 Work-shop: “Rolul tinerilor în Uniunea European�”
23 august 2004
Simulare a Comisiei Europene
24 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Imaginea României: europenism sau balcanism?”
25 august 2004
Plecarea partcipanĹŁilor
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR
19 august 2004
10.30 – 13.00 Prelegere: „Rolul României în Uniunea European�”
InvitaĹŁi:
Adrian N�stase – Prim Ministru al României
Jonathan Schele – Şeful delegaţiei Comisiei Europene în Bucureşti
20 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Rolul Parlamentului în arhitectura european�”
InvitaĹŁi:
Viorel Hrebenciuc
Nicolae V�c�roiu – Preşedintele Senatului României
15.00 – 17.00 Prelegere: „Impactul integr�rii europene a României asupra locuitorilor ei”
InvitaĹŁi:
Alexandru Farcaş: Ministrul Integr�rii Europene
Vasile Puşcaş : Negociator şef la Uniunea European�
Un ambasador al unei ţ�ri membre UE în România
21 august 2004
10.30 Prelegere: “Programe cu finanţare european� “
Invitat:
Victor Ponta—Ministru delegat pentru controlul implementãrii programelor cu finanţare internaţionalã şi urmãrirea aplicãrii acquisului comunitar
22 august 2004
11.00-13.00 Work-shop: „Educatie: Compatibilitati de aliniere a sistemului educaţional din România la cel european”
InvitaĹŁi:
Alexandru Athanasiu-Ministrul Educaţiei şi Cercet�rii
Radu Mircea Damian – Secretar de Stat MEC
15.00 – 17.00Work-shop: “Rolul tinerilor în Uniunea European�”
InvitaĹŁi:
Daciana Sârbu – Secretar de Stat, Autoritatea Naţional� pentru Tineret
Va avea loc o dezbatere asupra rolului tinerilor români în noua arhitectur� european�.
23 august 2004
Simulare a Comisiei Europene
Comisia European� este organismul executiv şi iniţiatorul proiectelor legislative ale Uniunii Europene.
Va fi simulat rolul s�u decizional în ceea ce priveşte politicile comune ale Uniunii Europene.
Din rândul participanţilor vor fi selectaţi 27 de “comisari europeni”, pe baza eseurilor elaborate la înscrierea în cadrul programului.
24 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Imaginea României – europenism sau balcanism?”
InvitaĹŁi:
Alin Teodorescu – Şeful Cancelariei Primului Ministru
Emil Hurezeanu – analist politic
METODOLOGIA DE ÎNSCRIERE ŞI SELECŢIE
Num�rul total de participanţi va fi de 100 de studenţi.
Cazarea Ĺźi masa participanĹŁilor sunt asigurate de organizatori.
Participanţii îşi vor achita transportul.
Studenţii interesaţi trebuie s� trimit� pân� la data de 10 iulie 2004:
un eseu pe tema « Rolul României în Uniunea European� » sau
« Impactul integr�rii României asupra locuitorilor s�i » (maxim 5
pagini, document word, caracter de 12, times new roman). un eseu prin care s� susţin� alegerea pentru a fi « Comisar European » pentru o zi.
Formular de înscriere (download) completat.
Trebuie trimise ambele eseuri si formularul de inscriere !
Toate materialele vor fi transmise prin e-mail la adresa ass1999 @k.ro, sau la adresa Calea Plevnei, nr. 61, sector 1, Bucureşti, prin poşt� sau direct.
Informatii suplimentare la tel 021 315 71 65.
Toţi cei selectaţi pentru a participa vor fi contactaţi de organizatori pân� la data de 20 iulie 2004.
ŞCOALA DE VARĂ „ROMÂNIA EUROPEANĂ”
FORMULAR DE ĂŽNSCRIERE
DATE GENERALE
Nume şi prenume ………………………………………………………….
Centru universitar ……………………………………………………………
Universitate …………………………………………………………………..
Facultate ………………………………………………………………………
An de studiu ………………………………………………………………….
Serie/nr BI/CI …………………………………………………………………
Adresa…………………………………………………………………………
Contact (telefon, mail) ………………………………………………………
DATE PROFESIONALE
Limbi str�ine ………………………………………………………………….
(enumerare Ĺźi indicarea nivelului)
Particip�ri la alte activit�ţi de gen (Şcoli de var�, Seminarii, Colocvii, Traininguri)………………………………………………………………………
Implicare în acţiuni ale organizaţiilor studenţeşti ………………………………………………………………………………………
(numele organizaţiei, proiecte în care aţi fost implicat)
Pasiuni …………………………………………………………………………..
CHESTIONAR (r�spunsuri scurte)
Aţi mai participat la o astfel de şcoal� de var�? …………………………………………………………………………………….
De ce vreţi s� participaţi la Şcoala de var� „România European�”?……………………………………………………………………….
Ce teme de interes aţi dori s� fie dezb�tute?………………………………………………………………………………….....
Ce personalit�ţi aţi dori s� conferenţieze la aceste întâlniri?................................................................................
De unde aţi aflat de Şcoala de var� „România European�”?...............................................................................
cine e la costinesti?:)
ŞCOALA DE VARĂ“România European�”COSTINEŞTI18-25 august 2004
Program naţional ce se adreseaz� tuturor studenţilor interesaţi de procesul integr�rii europene a României.
SCOP·Familiarizarea tinerilor cu aspectele practice ale integr�rii europene şi cu consecinţele acesteia atât la nivel economic, cât şi social şi politic.
OBIECTIVE· Crearea unui cadru adecvat in care studenţii selectaţi pentru a participa vor avea ocazia de a dezbate şi propune soluţii reale specialiştilor în domeniu;
· Dezvoltarea interesului studenţilor români faţ� de implicarea în procesul de integrare european� a României;
· Promovarea c�tre publicul larg a implicaţiilor pe care integrarea in Uniunea European� le va avea pentru România;
· Pe plan internaţional, prin invitarea unor personalit�ţi marcante din domeniu, implicate direct în structurile de conducere ale Uniunii Europene, promovarea interesului României pentru integrarea european� şi implicarea tinerilor în procesul decizional.
PARTICIPANŢI:studenţii din toate centrele universitare din România, care vor avea ocazia s� se înscrie pentru a participa la aceast� sesiune de dezbateri
studenţii din toate centrele universitare care vor avea ocazia s� participe, fiind selectaţi în urma depunerii candidaturii
publicul larg, prin mediatizarea acţiunilor, deoarece vor avea ocazia s� urm�reasc� evoluţia discuţiilor .
JUSTIFICARE
Integrare. UE. Ratificare. Aderare. Preaderare. Capitole de negocieri. Aquis.
În fiecare zi populaţia României are ocazia de a auzi aceşti termeni la radio sau TV, sau de a-i vedea scrişi în paginile ziarelor. Sunt subiecte importante, majore, decisive pentru viitorul nostru, probleme care ne fr�mânt�, ne pun pe gânduri şi ne fac s� st�m în suspans şi s� ne întreb�m « cunosc�tor » : intr�m sau nu intr�m în Europa ?
Cu toate acestea, câţi dintre cei care comenteaz� ştiu cu adev�rat care este situaţia real� şi mai ales, care este semnificaţia cuvintelor pe care le aud atât de des ? Ba chiar mai mult, câţi dintre noi suntem interesaţi de a ne implica în procesul de integrare european� a României?
Acest proiect îşi propune s� informeze participanţii şi pe cei care vor afla despre acest proiect despre realit�ţile existente în cadrul organismelor decizionale ale UE, despre modalitatea în care una dintre acestea funcţioneaz� (Comisia European�), despre atribuţiile şi responsabilit�ţile pe care România le va avea în cadrul UE, şi, nu în ultimul rând, s� creeze ocazia confrunt�rii directe a tinerilor cu cei care au puterea de a lua decizii ce vor afecta viitorul tinerilor de ast�zi.
Am ales ca model de lucru o simulare a Comisiei Europene din varii motive. Datorit� atribuţiilor pe care aceasta le are (drept de iniţiativ�, fiind unicul iniţiator al politicilor comunitare, vegheaz� la respectarea tratatelor UE, astfel încât legislaţia UE s� fie corect aplicat� de c�tre statele membre şi funcţia de organ executiv al Uniunii, având responsabilitatea implement�rii şi coordon�rii politicilor), ofer� posibilitatea unei simul�ri de negociere într-un cadru academic, şi cea includerii în discuţie a problemelor care vizeaz� şi România.
Dezbaterile pe marginea capitolelor de negociere deschise de România pe parcursul procesului de aderare sunt un exerciţiu necesar studenţilor, viitori funcţionari europeni, iar confruntarea cu oficialit�ţile implicate în luarea deciziilor reprezint� ocazia îmbunataţirii comunic�rii dintre dou� generaţii, cu atât mai mult cu cât deciziile uneia vor afecta viitorul celeilalte şi implicit al ţ�rii.
PROGRAMUL ACŢIUNILOR
18 august 2004Sosirea participanĹŁilor
19 august 2004
10.00 – Deschiderea oficial�
10.30 – 13.00 Prelegere: „Rolul României în Uniunea European�”
20 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Rolul Parlamentului în arhitectura european�”
15.00 – 17.00 Prelegere: „Impactul integr�rii europene a României asupra locuitorilor ei”
21 august 2004
10.30 Prelegere: “Programe cu finanţare european� “
22 august 2004
11.00-13.00 Work-shop: „Educatie: Compatibilit�ţi de aliniere a sistemului educaţional din România la cel european.”
15.00 – 17.00 Work-shop: “Rolul tinerilor în Uniunea European�”
23 august 2004
Simulare a Comisiei Europene
24 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Imaginea României: europenism sau balcanism?”
25 august 2004
Plecarea partcipanĹŁilor
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR
19 august 2004
10.30 – 13.00 Prelegere: „Rolul României în Uniunea European�”
InvitaĹŁi:
Adrian N�stase – Prim Ministru al României
Jonathan Schele – Şeful delegaţiei Comisiei Europene în Bucureşti
20 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Rolul Parlamentului în arhitectura european�”
InvitaĹŁi:
Viorel Hrebenciuc
Nicolae V�c�roiu – Preşedintele Senatului României
15.00 – 17.00 Prelegere: „Impactul integr�rii europene a României asupra locuitorilor ei”
InvitaĹŁi:
Alexandru Farcaş: Ministrul Integr�rii Europene
Vasile Puşcaş : Negociator şef la Uniunea European�
Un ambasador al unei ţ�ri membre UE în România
21 august 2004
10.30 Prelegere: “Programe cu finanţare european� “
Invitat:
Victor Ponta—Ministru delegat pentru controlul implementãrii programelor cu finanţare internaţionalã şi urmãrirea aplicãrii acquisului comunitar
22 august 2004
11.00-13.00 Work-shop: „Educatie: Compatibilitati de aliniere a sistemului educaţional din România la cel european”
InvitaĹŁi:
Alexandru Athanasiu-Ministrul Educaţiei şi Cercet�rii
Radu Mircea Damian – Secretar de Stat MEC
15.00 – 17.00Work-shop: “Rolul tinerilor în Uniunea European�”
InvitaĹŁi:
Daciana Sârbu – Secretar de Stat, Autoritatea Naţional� pentru Tineret
Va avea loc o dezbatere asupra rolului tinerilor români în noua arhitectur� european�.
23 august 2004
Simulare a Comisiei Europene
Comisia European� este organismul executiv şi iniţiatorul proiectelor legislative ale Uniunii Europene.
Va fi simulat rolul s�u decizional în ceea ce priveşte politicile comune ale Uniunii Europene.
Din rândul participanţilor vor fi selectaţi 27 de “comisari europeni”, pe baza eseurilor elaborate la înscrierea în cadrul programului.
24 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Imaginea României – europenism sau balcanism?”
InvitaĹŁi:
Alin Teodorescu – Şeful Cancelariei Primului Ministru
Emil Hurezeanu – analist politic
METODOLOGIA DE ÎNSCRIERE ŞI SELECŢIE
Num�rul total de participanţi va fi de 100 de studenţi.
Cazarea Ĺźi masa participanĹŁilor sunt asigurate de organizatori.
Participanţii îşi vor achita transportul.
Studenţii interesaţi trebuie s� trimit� pân� la data de 10 iulie 2004:
un eseu pe tema « Rolul României în Uniunea European� » sau
« Impactul integr�rii României asupra locuitorilor s�i » (maxim 5
pagini, document word, caracter de 12, times new roman). un eseu prin care s� susţin� alegerea pentru a fi « Comisar European » pentru o zi.
Formular de înscriere (download) completat.
Trebuie trimise ambele eseuri si formularul de inscriere !
Toate materialele vor fi transmise prin e-mail la adresa ass1999 @k.ro, sau la adresa Calea Plevnei, nr. 61, sector 1, Bucureşti, prin poşt� sau direct.
Informatii suplimentare la tel 021 315 71 65.
Toţi cei selectaţi pentru a participa vor fi contactaţi de organizatori pân� la data de 20 iulie 2004.
ŞCOALA DE VARĂ „ROMÂNIA EUROPEANĂ”
FORMULAR DE ĂŽNSCRIERE
DATE GENERALE
Nume şi prenume ………………………………………………………….
Centru universitar ……………………………………………………………
Universitate …………………………………………………………………..
Facultate ………………………………………………………………………
An de studiu ………………………………………………………………….
Serie/nr BI/CI …………………………………………………………………
Adresa…………………………………………………………………………
Contact (telefon, mail) ………………………………………………………
DATE PROFESIONALE
Limbi str�ine ………………………………………………………………….
(enumerare Ĺźi indicarea nivelului)
Particip�ri la alte activit�ţi de gen (Şcoli de var�, Seminarii, Colocvii, Traininguri)………………………………………………………………………
Implicare în acţiuni ale organizaţiilor studenţeşti ………………………………………………………………………………………
(numele organizaţiei, proiecte în care aţi fost implicat)
Pasiuni …………………………………………………………………………..
CHESTIONAR (r�spunsuri scurte)
Aţi mai participat la o astfel de şcoal� de var�? …………………………………………………………………………………….
De ce vreţi s� participaţi la Şcoala de var� „România European�”?……………………………………………………………………….
Ce teme de interes aţi dori s� fie dezb�tute?………………………………………………………………………………….....
Ce personalit�ţi aţi dori s� conferenţieze la aceste întâlniri?................................................................................
De unde aţi aflat de Şcoala de var� „România European�”?...............................................................................
Program naţional ce se adreseaz� tuturor studenţilor interesaţi de procesul integr�rii europene a României.
SCOP·Familiarizarea tinerilor cu aspectele practice ale integr�rii europene şi cu consecinţele acesteia atât la nivel economic, cât şi social şi politic.
OBIECTIVE· Crearea unui cadru adecvat in care studenţii selectaţi pentru a participa vor avea ocazia de a dezbate şi propune soluţii reale specialiştilor în domeniu;
· Dezvoltarea interesului studenţilor români faţ� de implicarea în procesul de integrare european� a României;
· Promovarea c�tre publicul larg a implicaţiilor pe care integrarea in Uniunea European� le va avea pentru România;
· Pe plan internaţional, prin invitarea unor personalit�ţi marcante din domeniu, implicate direct în structurile de conducere ale Uniunii Europene, promovarea interesului României pentru integrarea european� şi implicarea tinerilor în procesul decizional.
PARTICIPANŢI:studenţii din toate centrele universitare din România, care vor avea ocazia s� se înscrie pentru a participa la aceast� sesiune de dezbateri
studenţii din toate centrele universitare care vor avea ocazia s� participe, fiind selectaţi în urma depunerii candidaturii
publicul larg, prin mediatizarea acţiunilor, deoarece vor avea ocazia s� urm�reasc� evoluţia discuţiilor .
JUSTIFICARE
Integrare. UE. Ratificare. Aderare. Preaderare. Capitole de negocieri. Aquis.
În fiecare zi populaţia României are ocazia de a auzi aceşti termeni la radio sau TV, sau de a-i vedea scrişi în paginile ziarelor. Sunt subiecte importante, majore, decisive pentru viitorul nostru, probleme care ne fr�mânt�, ne pun pe gânduri şi ne fac s� st�m în suspans şi s� ne întreb�m « cunosc�tor » : intr�m sau nu intr�m în Europa ?
Cu toate acestea, câţi dintre cei care comenteaz� ştiu cu adev�rat care este situaţia real� şi mai ales, care este semnificaţia cuvintelor pe care le aud atât de des ? Ba chiar mai mult, câţi dintre noi suntem interesaţi de a ne implica în procesul de integrare european� a României?
Acest proiect îşi propune s� informeze participanţii şi pe cei care vor afla despre acest proiect despre realit�ţile existente în cadrul organismelor decizionale ale UE, despre modalitatea în care una dintre acestea funcţioneaz� (Comisia European�), despre atribuţiile şi responsabilit�ţile pe care România le va avea în cadrul UE, şi, nu în ultimul rând, s� creeze ocazia confrunt�rii directe a tinerilor cu cei care au puterea de a lua decizii ce vor afecta viitorul tinerilor de ast�zi.
Am ales ca model de lucru o simulare a Comisiei Europene din varii motive. Datorit� atribuţiilor pe care aceasta le are (drept de iniţiativ�, fiind unicul iniţiator al politicilor comunitare, vegheaz� la respectarea tratatelor UE, astfel încât legislaţia UE s� fie corect aplicat� de c�tre statele membre şi funcţia de organ executiv al Uniunii, având responsabilitatea implement�rii şi coordon�rii politicilor), ofer� posibilitatea unei simul�ri de negociere într-un cadru academic, şi cea includerii în discuţie a problemelor care vizeaz� şi România.
Dezbaterile pe marginea capitolelor de negociere deschise de România pe parcursul procesului de aderare sunt un exerciţiu necesar studenţilor, viitori funcţionari europeni, iar confruntarea cu oficialit�ţile implicate în luarea deciziilor reprezint� ocazia îmbunataţirii comunic�rii dintre dou� generaţii, cu atât mai mult cu cât deciziile uneia vor afecta viitorul celeilalte şi implicit al ţ�rii.
PROGRAMUL ACŢIUNILOR
18 august 2004Sosirea participanĹŁilor
19 august 2004
10.00 – Deschiderea oficial�
10.30 – 13.00 Prelegere: „Rolul României în Uniunea European�”
20 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Rolul Parlamentului în arhitectura european�”
15.00 – 17.00 Prelegere: „Impactul integr�rii europene a României asupra locuitorilor ei”
21 august 2004
10.30 Prelegere: “Programe cu finanţare european� “
22 august 2004
11.00-13.00 Work-shop: „Educatie: Compatibilit�ţi de aliniere a sistemului educaţional din România la cel european.”
15.00 – 17.00 Work-shop: “Rolul tinerilor în Uniunea European�”
23 august 2004
Simulare a Comisiei Europene
24 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Imaginea României: europenism sau balcanism?”
25 august 2004
Plecarea partcipanĹŁilor
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR
19 august 2004
10.30 – 13.00 Prelegere: „Rolul României în Uniunea European�”
InvitaĹŁi:
Adrian N�stase – Prim Ministru al României
Jonathan Schele – Şeful delegaţiei Comisiei Europene în Bucureşti
20 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Rolul Parlamentului în arhitectura european�”
InvitaĹŁi:
Viorel Hrebenciuc
Nicolae V�c�roiu – Preşedintele Senatului României
15.00 – 17.00 Prelegere: „Impactul integr�rii europene a României asupra locuitorilor ei”
InvitaĹŁi:
Alexandru Farcaş: Ministrul Integr�rii Europene
Vasile Puşcaş : Negociator şef la Uniunea European�
Un ambasador al unei ţ�ri membre UE în România
21 august 2004
10.30 Prelegere: “Programe cu finanţare european� “
Invitat:
Victor Ponta—Ministru delegat pentru controlul implementãrii programelor cu finanţare internaţionalã şi urmãrirea aplicãrii acquisului comunitar
22 august 2004
11.00-13.00 Work-shop: „Educatie: Compatibilitati de aliniere a sistemului educaţional din România la cel european”
InvitaĹŁi:
Alexandru Athanasiu-Ministrul Educaţiei şi Cercet�rii
Radu Mircea Damian – Secretar de Stat MEC
15.00 – 17.00Work-shop: “Rolul tinerilor în Uniunea European�”
InvitaĹŁi:
Daciana Sârbu – Secretar de Stat, Autoritatea Naţional� pentru Tineret
Va avea loc o dezbatere asupra rolului tinerilor români în noua arhitectur� european�.
23 august 2004
Simulare a Comisiei Europene
Comisia European� este organismul executiv şi iniţiatorul proiectelor legislative ale Uniunii Europene.
Va fi simulat rolul s�u decizional în ceea ce priveşte politicile comune ale Uniunii Europene.
Din rândul participanţilor vor fi selectaţi 27 de “comisari europeni”, pe baza eseurilor elaborate la înscrierea în cadrul programului.
24 august 2004
11.00 – 13.00 Work-shop: „Imaginea României – europenism sau balcanism?”
InvitaĹŁi:
Alin Teodorescu – Şeful Cancelariei Primului Ministru
Emil Hurezeanu – analist politic
METODOLOGIA DE ÎNSCRIERE ŞI SELECŢIE
Num�rul total de participanţi va fi de 100 de studenţi.
Cazarea Ĺźi masa participanĹŁilor sunt asigurate de organizatori.
Participanţii îşi vor achita transportul.
Studenţii interesaţi trebuie s� trimit� pân� la data de 10 iulie 2004:
un eseu pe tema « Rolul României în Uniunea European� » sau
« Impactul integr�rii României asupra locuitorilor s�i » (maxim 5
pagini, document word, caracter de 12, times new roman). un eseu prin care s� susţin� alegerea pentru a fi « Comisar European » pentru o zi.
Formular de înscriere (download) completat.
Trebuie trimise ambele eseuri si formularul de inscriere !
Toate materialele vor fi transmise prin e-mail la adresa ass1999 @k.ro, sau la adresa Calea Plevnei, nr. 61, sector 1, Bucureşti, prin poşt� sau direct.
Informatii suplimentare la tel 021 315 71 65.
Toţi cei selectaţi pentru a participa vor fi contactaţi de organizatori pân� la data de 20 iulie 2004.
ŞCOALA DE VARĂ „ROMÂNIA EUROPEANĂ”
FORMULAR DE ĂŽNSCRIERE
DATE GENERALE
Nume şi prenume ………………………………………………………….
Centru universitar ……………………………………………………………
Universitate …………………………………………………………………..
Facultate ………………………………………………………………………
An de studiu ………………………………………………………………….
Serie/nr BI/CI …………………………………………………………………
Adresa…………………………………………………………………………
Contact (telefon, mail) ………………………………………………………
DATE PROFESIONALE
Limbi str�ine ………………………………………………………………….
(enumerare Ĺźi indicarea nivelului)
Particip�ri la alte activit�ţi de gen (Şcoli de var�, Seminarii, Colocvii, Traininguri)………………………………………………………………………
Implicare în acţiuni ale organizaţiilor studenţeşti ………………………………………………………………………………………
(numele organizaţiei, proiecte în care aţi fost implicat)
Pasiuni …………………………………………………………………………..
CHESTIONAR (r�spunsuri scurte)
Aţi mai participat la o astfel de şcoal� de var�? …………………………………………………………………………………….
De ce vreţi s� participaţi la Şcoala de var� „România European�”?……………………………………………………………………….
Ce teme de interes aţi dori s� fie dezb�tute?………………………………………………………………………………….....
Ce personalit�ţi aţi dori s� conferenţieze la aceste întâlniri?................................................................................
De unde aţi aflat de Şcoala de var� „România European�”?...............................................................................
Integrare European�
Criterii de aderare
Criteriile de la Copenhaga
Criteriile de convergenţ�
Rolul BNR în procesul de preg�tire pentru aderarea la UE
Obiective majore, direcţii de acţiune, documente la elaborarea c�rora BNR particip� nemijlocit
Documente de referinţ�
Activitatea BNR în procesul de preg�tire pentru aderarea la UE
Contribuţia BNR la activitatea de preg�tire pentru aderarea la UE
Documente de referinţ� ale CE
Negocierile de aderare la UE
Capitolul 3 - Libera circulaĹŁie a serviciilor
Capitolul 4 - Libera circulaĹŁie a capitalurilor
Capitolul 11 - Uniunea Economic� şi Monetar�
Programele Phare
Phare 2001
InformaĹŁii despre Euro
Parit�ţile fixe şi termenele de preschimbare
Bancnote
Monede
Interviuri
Întreb�ri şi r�spunsuri
--------------------------------------------------------------------------------
Not�: Fişierele tip PDF pot fi vizualizate şi printate utilizând programul AcrobatReader versiunea 4.0 sau mai recent�.
În funcţie de viteza conexiunii dvs., înc�rcarea unui fişier 'pdf' poate dura câteva minute.
Acrobat Reader poate fi instalat gratuit de la adresa: www.adobe.com/products/acrobat/readstep2.html
... SoluĹŁii ale unor probleme comune.
--------------------------------------------------------------------------------
Link-uri utile în domeniul integr�rii europene
The European Union On-Line - http://europa.eu.int
The Information Center of the European Commission in Romania - http://www.infoeuropa.ro
Directorate General for Economic and Financial Affairs (DG ECFIN) - http://europa.eu.int/comm/economy_finance/index_en.htm
Enlargement Candidate Country - Romania - http://www.europa.eu.int/comm/enlargement/romania/index.htm
Technical Assistance Information Exchange Office (TAIEX) - http://taiex.be/intro.asp
European Commission Library Catalogue (ECLAS) - http://europa.eu.int/eclas
Legislation - Eur-lex http://europa.eu.int/eur-lex/en/index.html
News - EurActiv http://www.euractiv.com
PHARE - http://europa.eu.int/comm/enlargement/pas/phare/index.htm
EUROSTAT - http://europa.eu.int/comm/eurostat
Criteriile de la Copenhaga
Criteriile de convergenţ�
Rolul BNR în procesul de preg�tire pentru aderarea la UE
Obiective majore, direcţii de acţiune, documente la elaborarea c�rora BNR particip� nemijlocit
Documente de referinţ�
Activitatea BNR în procesul de preg�tire pentru aderarea la UE
Contribuţia BNR la activitatea de preg�tire pentru aderarea la UE
Documente de referinţ� ale CE
Negocierile de aderare la UE
Capitolul 3 - Libera circulaĹŁie a serviciilor
Capitolul 4 - Libera circulaĹŁie a capitalurilor
Capitolul 11 - Uniunea Economic� şi Monetar�
Programele Phare
Phare 2001
InformaĹŁii despre Euro
Parit�ţile fixe şi termenele de preschimbare
Bancnote
Monede
Interviuri
Întreb�ri şi r�spunsuri
--------------------------------------------------------------------------------
Not�: Fişierele tip PDF pot fi vizualizate şi printate utilizând programul AcrobatReader versiunea 4.0 sau mai recent�.
În funcţie de viteza conexiunii dvs., înc�rcarea unui fişier 'pdf' poate dura câteva minute.
Acrobat Reader poate fi instalat gratuit de la adresa: www.adobe.com/products/acrobat/readstep2.html
... SoluĹŁii ale unor probleme comune.
--------------------------------------------------------------------------------
Link-uri utile în domeniul integr�rii europene
The European Union On-Line - http://europa.eu.int
The Information Center of the European Commission in Romania - http://www.infoeuropa.ro
Directorate General for Economic and Financial Affairs (DG ECFIN) - http://europa.eu.int/comm/economy_finance/index_en.htm
Enlargement Candidate Country - Romania - http://www.europa.eu.int/comm/enlargement/romania/index.htm
Technical Assistance Information Exchange Office (TAIEX) - http://taiex.be/intro.asp
European Commission Library Catalogue (ECLAS) - http://europa.eu.int/eclas
Legislation - Eur-lex http://europa.eu.int/eur-lex/en/index.html
News - EurActiv http://www.euractiv.com
PHARE - http://europa.eu.int/comm/enlargement/pas/phare/index.htm
EUROSTAT - http://europa.eu.int/comm/eurostat
Integrare European�
Criterii de aderare
Criteriile de la Copenhaga
Criteriile de convergenţ�
Rolul BNR în procesul de preg�tire pentru aderarea la UE
Obiective majore, direcţii de acţiune, documente la elaborarea c�rora BNR particip� nemijlocit
Documente de referinţ�
Activitatea BNR în procesul de preg�tire pentru aderarea la UE
Contribuţia BNR la activitatea de preg�tire pentru aderarea la UE
Documente de referinţ� ale CE
Negocierile de aderare la UE
Capitolul 3 - Libera circulaĹŁie a serviciilor
Capitolul 4 - Libera circulaĹŁie a capitalurilor
Capitolul 11 - Uniunea Economic� şi Monetar�
Programele Phare
Phare 2001
InformaĹŁii despre Euro
Parit�ţile fixe şi termenele de preschimbare
Bancnote
Monede
Interviuri
Întreb�ri şi r�spunsuri
--------------------------------------------------------------------------------
Not�: Fişierele tip PDF pot fi vizualizate şi printate utilizând programul AcrobatReader versiunea 4.0 sau mai recent�.
În funcţie de viteza conexiunii dvs., înc�rcarea unui fişier 'pdf' poate dura câteva minute.
Acrobat Reader poate fi instalat gratuit de la adresa: www.adobe.com/products/acrobat/readstep2.html
... SoluĹŁii ale unor probleme comune.
--------------------------------------------------------------------------------
Link-uri utile în domeniul integr�rii europene
The European Union On-Line - http://europa.eu.int
The Information Center of the European Commission in Romania - http://www.infoeuropa.ro
Directorate General for Economic and Financial Affairs (DG ECFIN) - http://europa.eu.int/comm/economy_finance/index_en.htm
Enlargement Candidate Country - Romania - http://www.europa.eu.int/comm/enlargement/romania/index.htm
Technical Assistance Information Exchange Office (TAIEX) - http://taiex.be/intro.asp
European Commission Library Catalogue (ECLAS) - http://europa.eu.int/eclas
Legislation - Eur-lex http://europa.eu.int/eur-lex/en/index.html
News - EurActiv http://www.euractiv.com
PHARE - http://europa.eu.int/comm/enlargement/pas/phare/index.htm
EUROSTAT - http://europa.eu.int/comm/eurostat
Criteriile de la Copenhaga
Criteriile de convergenţ�
Rolul BNR în procesul de preg�tire pentru aderarea la UE
Obiective majore, direcţii de acţiune, documente la elaborarea c�rora BNR particip� nemijlocit
Documente de referinţ�
Activitatea BNR în procesul de preg�tire pentru aderarea la UE
Contribuţia BNR la activitatea de preg�tire pentru aderarea la UE
Documente de referinţ� ale CE
Negocierile de aderare la UE
Capitolul 3 - Libera circulaĹŁie a serviciilor
Capitolul 4 - Libera circulaĹŁie a capitalurilor
Capitolul 11 - Uniunea Economic� şi Monetar�
Programele Phare
Phare 2001
InformaĹŁii despre Euro
Parit�ţile fixe şi termenele de preschimbare
Bancnote
Monede
Interviuri
Întreb�ri şi r�spunsuri
--------------------------------------------------------------------------------
Not�: Fişierele tip PDF pot fi vizualizate şi printate utilizând programul AcrobatReader versiunea 4.0 sau mai recent�.
În funcţie de viteza conexiunii dvs., înc�rcarea unui fişier 'pdf' poate dura câteva minute.
Acrobat Reader poate fi instalat gratuit de la adresa: www.adobe.com/products/acrobat/readstep2.html
... SoluĹŁii ale unor probleme comune.
--------------------------------------------------------------------------------
Link-uri utile în domeniul integr�rii europene
The European Union On-Line - http://europa.eu.int
The Information Center of the European Commission in Romania - http://www.infoeuropa.ro
Directorate General for Economic and Financial Affairs (DG ECFIN) - http://europa.eu.int/comm/economy_finance/index_en.htm
Enlargement Candidate Country - Romania - http://www.europa.eu.int/comm/enlargement/romania/index.htm
Technical Assistance Information Exchange Office (TAIEX) - http://taiex.be/intro.asp
European Commission Library Catalogue (ECLAS) - http://europa.eu.int/eclas
Legislation - Eur-lex http://europa.eu.int/eur-lex/en/index.html
News - EurActiv http://www.euractiv.com
PHARE - http://europa.eu.int/comm/enlargement/pas/phare/index.htm
EUROSTAT - http://europa.eu.int/comm/eurostat
duminică, iulie 11, 2004
visit romania
http://www.ministerulturismului.ro/
http://www.turism.ro/
http://www.rotravel.com/index.htm
http://www.turism.ro/
http://www.rotravel.com/index.htm
visit romania
http://www.ministerulturismului.ro/
http://www.turism.ro/
http://www.rotravel.com/index.htm
http://www.turism.ro/
http://www.rotravel.com/index.htm
mesaje ,,Romania mea,,
26
ROMĂ‚NIA TRECE DE LA O POLITICA DE TRANZITIE LA POLITICA DE
PERSPECTIVA
ü Tranzitia a luat sfârsit nu ca realizare a tuturor obiectivelor politice, ci
ca mod de abordare a realitatii sociale redusa la prezent.
ü Guvernarea nu mai înseamna satisfacerea intereselor imediate ale
unor grupuri sociale, ci un joc de suma pozitiva orientat spre viitor.
ü Actul de guvernare nu se reduce la decizii disparate, ci dobândeste
coerenta unui sistem asistat de modele de predictie pe termen lung.
ü Politica de perspectiva a îmbracat deja forme concrete, sub forma
programelor pe termen lung: Bugetul multianual pâna în 2005,
Programul de pre-aderare la UE si toate strategiile sectoriale adoptate
de Guvern (integrarea rromilor, documentul pentru politica industriala).
ROMÂNIA – „EMERGING-MARKET” CU POTENTIAL DE CRESTERE ÎN
VIITORUL APROPIAT
ü România are o economie de piata functionala, cu legi anti-monopol,
pentru protectia actionarilor minoritari si privind copywrittingul.
ü Piata financiara româna se caracterizeaza printr-un dinamism
accentuat, pe lânga bursa de valori existând si o piata secundara de
tranzactionare a titlurilor financiare.
ü Proprietatea înclina tot mai mult catre sfera privata si acesta este un
proces ireversibil. Majoritatea bancilor, operatorul national de telefonie
fixa, principalul combinat siderurgic sunt deja în proprietate privata, în
timp ce ramurile industriei usoare si comertul sunt 100% private.
ü În agricultura, este în plina desfasurare procesul de vânzare a fermelor
de stat.
ü Începând din 2002 va fi privatizata reteaua de distributie a energiei
electrice si câtiva dintre producatori. Sistemul de furnizare a apei este
deja concesionat marilor operatori internationali în domeniu. Din 2003
va fi dereglementata piata comunicatiilor si a transportului de date.
ROMĂ‚NIA MULTICULTURALA ESTE UN SUCCES-STORY ĂŽN EUROPA
CENTRALA SI DE EST
ü Populatia României este caracterizata de pluralism etnic, cultural si
confesional si are experienta alteritatii.
ĂĽ Convietuirea si toleranta au un suport politic: toate minoritatile sunt
reprezentate în Parlament, unele dintre ele având partide puternice.
27
ĂĽ Guvernul se bazeaza pe colaborarea cu reprezentantii minoritatilor
(UDMR) iar în cazul minoritatilor cu probleme, s-au adoptat programe
de discriminare pozitiva (Strategia de integrare sociala a rromilor).
ü Modelul român de gestionare a conflictelor interetnice si de cultivare a
pluralismului este extensibil în regiune, unde cvasi-totalitatea statelor
au probleme cu minoritatile.
DIASPORA ROMĂ‚NA ESTE O PROIECTIE A POTENTIALULUI DE
RESURSE UMANE AL ROMĂ‚NIEI
ü Calitatile si succesele diasporei române sunt o dovada a abundentei de
resurse umane care exista în România.
ü Existenta acestui capital de resurse umane înalt calificate reprezinta
principala poarta de acces pe care România o are la economia
viitorului (IT, electronica, telecomunicatii).
ü Infrastructura necesara valorificarii acestor resurse se afla deja în
constructie, prin înfiintarea unor parcuri tehnologice în doua orase mari
ale României (Brasov si Galati).
ü Economia româneasca se orienteaza tot mai mult spre tehnologia
informatiei, spre e-commerce si extinderea capitalului de resurse
umane.
ü România a ajuns deja sa exporte soft în valoare de 150 de milioane
dolari pe an, cifra care va creste în urmatorii ani.
CONSTRUCTIA COMUNITATII EURO-ATLANTICE SE VA BAZA PE
SECURITATE SI STABILITATE
ĂĽ Atentatele teroriste din SUA au modificat prioritatile ordinii mondiale.
Orice edificiu politic international are nevoie de o noua doctrina, bazata
pe garantia securitatii.
ĂĽ Extinderea NATO si a UE sunt doua procese distincte, dar nu izolate:
ambele se aplica pe teritoriul comunitatii euro-atlantice, pe care o
construiesc.
ĂĽ NATO are nevoie de mobilizarea si ralierea tuturor aliatilor potentiali,
pentru asigurarea unei zone de stabilitate cât mai extinsa.
ĂĽ Este nevoie de armonizarea si echilibrarea polilor regionali ai Aliantei.
România îsi poate aduce aportul la consolidarea polului estic.
ĂĽ Orizontul pur economic al procesului de constructie europeana trebuie
largit si îmbogatit cu o reflectare riguroasa asupra politicilor de
securitate si stabilitate.
28
10. PLAN DE COMUNICARE EXTERNA
Misiunea:
Initierea si derularea actiunilor destinate stabilirii, mentinerii si dezvoltarii
relatiilor în mediile internationale cu scopul reaIizarii unei “imagini” corecte a
României
Objective strategice:
� Îmbunatatirea imaginii României printr-o informare coerenta completa,
corecta si pertinenta despre transformariIe care au loc in societatea
româneasca, având ca finalitate atragerea sprijinului, întelegerii si
simpatiei formatorilor de opinie si factorilor de decizie din comunitatea
internationala
� cresterea gradului de incredere fata de apartenenta României la circuitul
european si mondial de valori;
� informarea organizatiiIor internationale asupra principalelor evolutii
inregistrate in procesul de reforma
� colaborarea cu structurile informale ( Echipa tarii) din cadrul ambasadelor
si misiunilor diplomatice ale României, care se ocupa cu proiectarea si
derularea programelor de informare si reIatii publice pentru o gestionare
adecvata a imaginii României.
PLAN STRATEGIC ACTIONAL
SUMAR
1. Realizarea de emisiuni cu caracter informativ sau preluarea unor
emisiuni pe suport audio-video si difuzarea lor prin
- TVR International
- PRO TV International
- RadioRomania International
2. Proiectul „CONEXIUNEA DIRECTA” – Transmiterea directa prin
internet a unui flux zilnic de informatii selectate despre România / stiri,
sinteze ale hotarârilor de Guvern, legislatie, evenimente sociale
majore, evenimente culturale. MIP va intretine inclusiv relatia cu o serie
de personalitati politice europene care ne-au oferit site-ul personal
pentru a fi informati zilnic despre realizarile din anumite domenii
(exemplu: Baroneasa Nikolson în privinta problemelor copiilor);
3. Realizarea ANCHETEI prin corespondenta (cu ajutorul ambasadelor)
pentru descoperirea stereotipurilor si structurilor stereotipice de
imagine negativa legate de români si Romania. Ancheta se va realiza
29
în peste 50 de tari si se va realiza pe aproae 3000 de români stabiliti în
strainatate. Va curprinde intrebari legate de:
- sursele de devalorizare a imaginii României în mediile
respective
- evaluarea activitatii ambasadelor si consulatelor
- structura de subiecte sensibile
- cunostinte despre România
- existenta unor informatii de contiguitate despre România
- dimensiuni culturale ale stereotipurilor;
- asocieri si categorizari stereotipice
- plasari istorice si geografice
-
4. Monitorizarea continua a surselor de comunicare mediatica
internationala si cuantificarea saptamânala a balantei de imagine. Se
au in vedere monitorizarile externe ale MIP, MAE si colaborarea cu
RADOR in evaluarea saptamânala a imaginii externe. Realizarea
lunara a BAROMETRULUI DE IMAGINE EXTERNA, cuprinzând
sinteze si evaluari ale continutului de informatii si comentarii privitoare
la imaginea României in lume;
5. Realizarea zilnica a Buletinului de SEMNALE INTERNE SI
EXTERNE (realizat actualmente pentru Primul Ministru). Acest buletin
inventariaza toate fluxurile informationale privitoare la România de pe
agentiile de stiri straine.
6. Realizarea de SITE-uri informationale si PORTAL-URI cu privire la
România – inclusiv proiectul GATEWAY TO ROMANIA
7. CONFERINTE DE PRESA PERIODICE ALE PRIMULUI MINISTRU SI
ALTI MEMBRI AI EXECUTIVULUI CU ATASATII STRAINI DE PRESA.
Se va stabili o legatura permanenta dinter personalitatile politice si
atasatii de presa sau corespondentii straini;
8. Informarea mediilor internationale de presa privind „progresele opiniei
publice si mentalitatilor din România ”. Structura de similaritate
atitudinala este deosebit de persuasiva si convingatoare pentru opinia
publica din alte tari. Se vor operationaliza si da publicitatii sondaje
legate de atitudinea românilor fata de:
- NATO si UE
- Religie si comportamente religioase
- Practici culturale si loisir
- Heteroimagini etnice si relatiile simbolice cu alte popoare
- Consum mediatic si atitudinea fata de violenta mediatica
- Nivele de cultura si cunoasterea altor civilizatii
9. POVESTIRI DE SUCCES PRIVIND INVESTITII STRAINE IN
ROMÂNIA. Campanii mediatice in presa româneasca si reluarea
acestor publi-reportaje pentru presa straina si mediile diplomatice;
30
10. Crearea de evenimente comunicationale tematice cu ocazia unor
târguri sau expozitii internationale.
11. CAMPANII DE INFORMATII PUBLICE SI PARTICIPARE CIVICA CU
EFECTE EXTERNE. Operatiuni de informare intre copii români si
straini pe anumite teme pe reteaua Internet, actiuni comune cu
asociatii profesionale, ONG-uri. Finatarea unor proiecte de comunicare
externa initiate si sustinute de ONGuri si asociatii civice.
12. Scrisoare de prezentare a ministerelor, ca punct central în
difuzarea informatiei publice privind activitatea Guvernului, înlesnirea
de contacte cu ministere/organizatii guvernamentale. Biroul unde se
pot adresa organizatiile din strainatate cu întrebari care tin de
competenta Guvernului. Aceasta va fi transmisa electronic prin
intermediul bancii de date existente (adrese de e-mail ale misiunilor
României în strainatate, ale comunitatilor românesti de pretutindeni,
mass-media internationala etc.), precum si pe pagina de web a
Guvernului;
13. Prezentarea pe pagina de web a Guvernului, in engleza, franceza
si germana, a urmatoarelor materiale care vizeaza activitatea
periodica a Guvernului:sinteze informationale zilnice (stiri, referitoare la
activitatea Guvernului, Semnalul executiv – buletinul informativ al
Guvernului, communicate de presa ale ministerelor, monitorizarea
presei externe, sinteza presei locale, alte materiale).
14. Reactualizarea bancii de date existente prin includerea unor noi
categorii de grupuri de interes din strainatate:
- Camerele de Comert si Industrie
- Sistemul bancar
- Reprezentantele de turism si cele economice ale României
15. sustinerea unor articole pozitive în presa internationala, oferta
ministerului de a promova informatii oficiale, cum ar fi : interviuri cu
reprezentantii vietii politice, economice si sociale pentru a prezenta
realizarile propuse prin programul de guvernare;
16. editarea unor materiale cu caracter promotional (casete video,
diapozitive, CD-uri, pliante) si difuzarea lor în cadrul unor campanii de
promovare organizate de o echipa de experti PR din Ministerul
Informatiilor Publice;
17. invitarea unor reprezentanti ai mass-mediei internationale în România
în vederea prezentarii realitatilor românesti;
18. identificarea unor programe de comunicare comune cu cele ale Uniunii
Europene;
19. colaborarea cu TVR International prin lntroducerea în cadrul grilei de
programe TVRI a unor seriale si emisiuni de prezentari si interviuri
(seriale ce se vor propune spre difuzare si la Euronews), care au drept
scop preentarea realizarilo românesti în diverse domenii;
20. colaborarea cu Radiodifuziunea Româna prin prezentarea unor
emisiuni informative saptamânale/bilunare cuprinzând date la zi din
domeniul macroeconomic, legislativ, protectie sociala, initiative
guvernamentale. Aceste emisiuni vor fi realizate pe baza informatiilor
oficiale oferite de Ministerul Informatiilor Publice - eventual cu
participarea unor ministri si membri ai cabinetului, pentru prezentarea
prioritatilor din perspectiva programului de guvernare;
21. Colaborarea cu Centrele culturale ale ambasadelor straine (Institutul
Cultural Francez, Centrul Cultural German - Institutul Goethe, Centrul
Cultural American, Centrul Cultural al Marii Britanli - British Council,
Centrul Cultural Maghiar, Centrul Cultural Ceh, Institutul Italian de
Cultura, Institutul Cervantes etc.);
22. organizarea unor seminarii si întâlniri internationale în România cu
participarea unor categorii profesionale din tara si strainatate
(profesori în economie, profesori în istorie, mass-media, investitori
etc.);
23. participarea la evenimente internationale – târguri, expozitii, etc. la care
România este invitata. Aceste participari vor fi corelate cu programele
de participare ale celorlalte ministerelor sau ale altor organizatii
guvernamentale sau nonguvernamentale;
- înfiintarea unei echipe interministeriale pe probleme pe imagine si
comunicare externa care sa includa reprezentantii unor institutii
publice (Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Turismului,
Ministerul Culturii, Presedintia României, TVR International, etc.) în
scopul promovarii intereselor românesti peste hotare si construirii
unui mesaj unitar.
24. crearea unui site care sa cuprinda informatii generale despre România,
stadiul reformei, legislatia privind: mediul de afaceri din România,
protectia copilului, drepturilor minoritatilor nationale în România,
protectia mediului samd. Se va crea în acelasi timp, si un Romanian
Directory care sa cuprinda organigrama administratiei centrale si
locale, coordonatele acestora (banca de date cu adrese, telefoane
utile). Pentru realizarea unui feedback, se va crea un link cu
comunitatile românesti din strainatate si grupurile interesate în
sprijinirea promovarii României în strainatate. Fiecare persoana va
putea completa un formular care va include si propuneri concrete pe
imagine. Evaluarea acestor formulare va da posibilitatea ministerului
de a lua decizii pentru îmbunatatire a capacitatii de comunicare
externa;
25. stabilirea unor strategii de PR si comunicare pentru evenimentele
anului , la care România va lua parte;
ROMĂ‚NIA TRECE DE LA O POLITICA DE TRANZITIE LA POLITICA DE
PERSPECTIVA
ü Tranzitia a luat sfârsit nu ca realizare a tuturor obiectivelor politice, ci
ca mod de abordare a realitatii sociale redusa la prezent.
ü Guvernarea nu mai înseamna satisfacerea intereselor imediate ale
unor grupuri sociale, ci un joc de suma pozitiva orientat spre viitor.
ü Actul de guvernare nu se reduce la decizii disparate, ci dobândeste
coerenta unui sistem asistat de modele de predictie pe termen lung.
ü Politica de perspectiva a îmbracat deja forme concrete, sub forma
programelor pe termen lung: Bugetul multianual pâna în 2005,
Programul de pre-aderare la UE si toate strategiile sectoriale adoptate
de Guvern (integrarea rromilor, documentul pentru politica industriala).
ROMÂNIA – „EMERGING-MARKET” CU POTENTIAL DE CRESTERE ÎN
VIITORUL APROPIAT
ü România are o economie de piata functionala, cu legi anti-monopol,
pentru protectia actionarilor minoritari si privind copywrittingul.
ü Piata financiara româna se caracterizeaza printr-un dinamism
accentuat, pe lânga bursa de valori existând si o piata secundara de
tranzactionare a titlurilor financiare.
ü Proprietatea înclina tot mai mult catre sfera privata si acesta este un
proces ireversibil. Majoritatea bancilor, operatorul national de telefonie
fixa, principalul combinat siderurgic sunt deja în proprietate privata, în
timp ce ramurile industriei usoare si comertul sunt 100% private.
ü În agricultura, este în plina desfasurare procesul de vânzare a fermelor
de stat.
ü Începând din 2002 va fi privatizata reteaua de distributie a energiei
electrice si câtiva dintre producatori. Sistemul de furnizare a apei este
deja concesionat marilor operatori internationali în domeniu. Din 2003
va fi dereglementata piata comunicatiilor si a transportului de date.
ROMĂ‚NIA MULTICULTURALA ESTE UN SUCCES-STORY ĂŽN EUROPA
CENTRALA SI DE EST
ü Populatia României este caracterizata de pluralism etnic, cultural si
confesional si are experienta alteritatii.
ĂĽ Convietuirea si toleranta au un suport politic: toate minoritatile sunt
reprezentate în Parlament, unele dintre ele având partide puternice.
27
ĂĽ Guvernul se bazeaza pe colaborarea cu reprezentantii minoritatilor
(UDMR) iar în cazul minoritatilor cu probleme, s-au adoptat programe
de discriminare pozitiva (Strategia de integrare sociala a rromilor).
ü Modelul român de gestionare a conflictelor interetnice si de cultivare a
pluralismului este extensibil în regiune, unde cvasi-totalitatea statelor
au probleme cu minoritatile.
DIASPORA ROMĂ‚NA ESTE O PROIECTIE A POTENTIALULUI DE
RESURSE UMANE AL ROMĂ‚NIEI
ü Calitatile si succesele diasporei române sunt o dovada a abundentei de
resurse umane care exista în România.
ü Existenta acestui capital de resurse umane înalt calificate reprezinta
principala poarta de acces pe care România o are la economia
viitorului (IT, electronica, telecomunicatii).
ü Infrastructura necesara valorificarii acestor resurse se afla deja în
constructie, prin înfiintarea unor parcuri tehnologice în doua orase mari
ale României (Brasov si Galati).
ü Economia româneasca se orienteaza tot mai mult spre tehnologia
informatiei, spre e-commerce si extinderea capitalului de resurse
umane.
ü România a ajuns deja sa exporte soft în valoare de 150 de milioane
dolari pe an, cifra care va creste în urmatorii ani.
CONSTRUCTIA COMUNITATII EURO-ATLANTICE SE VA BAZA PE
SECURITATE SI STABILITATE
ĂĽ Atentatele teroriste din SUA au modificat prioritatile ordinii mondiale.
Orice edificiu politic international are nevoie de o noua doctrina, bazata
pe garantia securitatii.
ĂĽ Extinderea NATO si a UE sunt doua procese distincte, dar nu izolate:
ambele se aplica pe teritoriul comunitatii euro-atlantice, pe care o
construiesc.
ĂĽ NATO are nevoie de mobilizarea si ralierea tuturor aliatilor potentiali,
pentru asigurarea unei zone de stabilitate cât mai extinsa.
ĂĽ Este nevoie de armonizarea si echilibrarea polilor regionali ai Aliantei.
România îsi poate aduce aportul la consolidarea polului estic.
ĂĽ Orizontul pur economic al procesului de constructie europeana trebuie
largit si îmbogatit cu o reflectare riguroasa asupra politicilor de
securitate si stabilitate.
28
10. PLAN DE COMUNICARE EXTERNA
Misiunea:
Initierea si derularea actiunilor destinate stabilirii, mentinerii si dezvoltarii
relatiilor în mediile internationale cu scopul reaIizarii unei “imagini” corecte a
României
Objective strategice:
� Îmbunatatirea imaginii României printr-o informare coerenta completa,
corecta si pertinenta despre transformariIe care au loc in societatea
româneasca, având ca finalitate atragerea sprijinului, întelegerii si
simpatiei formatorilor de opinie si factorilor de decizie din comunitatea
internationala
� cresterea gradului de incredere fata de apartenenta României la circuitul
european si mondial de valori;
� informarea organizatiiIor internationale asupra principalelor evolutii
inregistrate in procesul de reforma
� colaborarea cu structurile informale ( Echipa tarii) din cadrul ambasadelor
si misiunilor diplomatice ale României, care se ocupa cu proiectarea si
derularea programelor de informare si reIatii publice pentru o gestionare
adecvata a imaginii României.
PLAN STRATEGIC ACTIONAL
SUMAR
1. Realizarea de emisiuni cu caracter informativ sau preluarea unor
emisiuni pe suport audio-video si difuzarea lor prin
- TVR International
- PRO TV International
- RadioRomania International
2. Proiectul „CONEXIUNEA DIRECTA” – Transmiterea directa prin
internet a unui flux zilnic de informatii selectate despre România / stiri,
sinteze ale hotarârilor de Guvern, legislatie, evenimente sociale
majore, evenimente culturale. MIP va intretine inclusiv relatia cu o serie
de personalitati politice europene care ne-au oferit site-ul personal
pentru a fi informati zilnic despre realizarile din anumite domenii
(exemplu: Baroneasa Nikolson în privinta problemelor copiilor);
3. Realizarea ANCHETEI prin corespondenta (cu ajutorul ambasadelor)
pentru descoperirea stereotipurilor si structurilor stereotipice de
imagine negativa legate de români si Romania. Ancheta se va realiza
29
în peste 50 de tari si se va realiza pe aproae 3000 de români stabiliti în
strainatate. Va curprinde intrebari legate de:
- sursele de devalorizare a imaginii României în mediile
respective
- evaluarea activitatii ambasadelor si consulatelor
- structura de subiecte sensibile
- cunostinte despre România
- existenta unor informatii de contiguitate despre România
- dimensiuni culturale ale stereotipurilor;
- asocieri si categorizari stereotipice
- plasari istorice si geografice
-
4. Monitorizarea continua a surselor de comunicare mediatica
internationala si cuantificarea saptamânala a balantei de imagine. Se
au in vedere monitorizarile externe ale MIP, MAE si colaborarea cu
RADOR in evaluarea saptamânala a imaginii externe. Realizarea
lunara a BAROMETRULUI DE IMAGINE EXTERNA, cuprinzând
sinteze si evaluari ale continutului de informatii si comentarii privitoare
la imaginea României in lume;
5. Realizarea zilnica a Buletinului de SEMNALE INTERNE SI
EXTERNE (realizat actualmente pentru Primul Ministru). Acest buletin
inventariaza toate fluxurile informationale privitoare la România de pe
agentiile de stiri straine.
6. Realizarea de SITE-uri informationale si PORTAL-URI cu privire la
România – inclusiv proiectul GATEWAY TO ROMANIA
7. CONFERINTE DE PRESA PERIODICE ALE PRIMULUI MINISTRU SI
ALTI MEMBRI AI EXECUTIVULUI CU ATASATII STRAINI DE PRESA.
Se va stabili o legatura permanenta dinter personalitatile politice si
atasatii de presa sau corespondentii straini;
8. Informarea mediilor internationale de presa privind „progresele opiniei
publice si mentalitatilor din România ”. Structura de similaritate
atitudinala este deosebit de persuasiva si convingatoare pentru opinia
publica din alte tari. Se vor operationaliza si da publicitatii sondaje
legate de atitudinea românilor fata de:
- NATO si UE
- Religie si comportamente religioase
- Practici culturale si loisir
- Heteroimagini etnice si relatiile simbolice cu alte popoare
- Consum mediatic si atitudinea fata de violenta mediatica
- Nivele de cultura si cunoasterea altor civilizatii
9. POVESTIRI DE SUCCES PRIVIND INVESTITII STRAINE IN
ROMÂNIA. Campanii mediatice in presa româneasca si reluarea
acestor publi-reportaje pentru presa straina si mediile diplomatice;
30
10. Crearea de evenimente comunicationale tematice cu ocazia unor
târguri sau expozitii internationale.
11. CAMPANII DE INFORMATII PUBLICE SI PARTICIPARE CIVICA CU
EFECTE EXTERNE. Operatiuni de informare intre copii români si
straini pe anumite teme pe reteaua Internet, actiuni comune cu
asociatii profesionale, ONG-uri. Finatarea unor proiecte de comunicare
externa initiate si sustinute de ONGuri si asociatii civice.
12. Scrisoare de prezentare a ministerelor, ca punct central în
difuzarea informatiei publice privind activitatea Guvernului, înlesnirea
de contacte cu ministere/organizatii guvernamentale. Biroul unde se
pot adresa organizatiile din strainatate cu întrebari care tin de
competenta Guvernului. Aceasta va fi transmisa electronic prin
intermediul bancii de date existente (adrese de e-mail ale misiunilor
României în strainatate, ale comunitatilor românesti de pretutindeni,
mass-media internationala etc.), precum si pe pagina de web a
Guvernului;
13. Prezentarea pe pagina de web a Guvernului, in engleza, franceza
si germana, a urmatoarelor materiale care vizeaza activitatea
periodica a Guvernului:sinteze informationale zilnice (stiri, referitoare la
activitatea Guvernului, Semnalul executiv – buletinul informativ al
Guvernului, communicate de presa ale ministerelor, monitorizarea
presei externe, sinteza presei locale, alte materiale).
14. Reactualizarea bancii de date existente prin includerea unor noi
categorii de grupuri de interes din strainatate:
- Camerele de Comert si Industrie
- Sistemul bancar
- Reprezentantele de turism si cele economice ale României
15. sustinerea unor articole pozitive în presa internationala, oferta
ministerului de a promova informatii oficiale, cum ar fi : interviuri cu
reprezentantii vietii politice, economice si sociale pentru a prezenta
realizarile propuse prin programul de guvernare;
16. editarea unor materiale cu caracter promotional (casete video,
diapozitive, CD-uri, pliante) si difuzarea lor în cadrul unor campanii de
promovare organizate de o echipa de experti PR din Ministerul
Informatiilor Publice;
17. invitarea unor reprezentanti ai mass-mediei internationale în România
în vederea prezentarii realitatilor românesti;
18. identificarea unor programe de comunicare comune cu cele ale Uniunii
Europene;
19. colaborarea cu TVR International prin lntroducerea în cadrul grilei de
programe TVRI a unor seriale si emisiuni de prezentari si interviuri
(seriale ce se vor propune spre difuzare si la Euronews), care au drept
scop preentarea realizarilo românesti în diverse domenii;
20. colaborarea cu Radiodifuziunea Româna prin prezentarea unor
emisiuni informative saptamânale/bilunare cuprinzând date la zi din
domeniul macroeconomic, legislativ, protectie sociala, initiative
guvernamentale. Aceste emisiuni vor fi realizate pe baza informatiilor
oficiale oferite de Ministerul Informatiilor Publice - eventual cu
participarea unor ministri si membri ai cabinetului, pentru prezentarea
prioritatilor din perspectiva programului de guvernare;
21. Colaborarea cu Centrele culturale ale ambasadelor straine (Institutul
Cultural Francez, Centrul Cultural German - Institutul Goethe, Centrul
Cultural American, Centrul Cultural al Marii Britanli - British Council,
Centrul Cultural Maghiar, Centrul Cultural Ceh, Institutul Italian de
Cultura, Institutul Cervantes etc.);
22. organizarea unor seminarii si întâlniri internationale în România cu
participarea unor categorii profesionale din tara si strainatate
(profesori în economie, profesori în istorie, mass-media, investitori
etc.);
23. participarea la evenimente internationale – târguri, expozitii, etc. la care
România este invitata. Aceste participari vor fi corelate cu programele
de participare ale celorlalte ministerelor sau ale altor organizatii
guvernamentale sau nonguvernamentale;
- înfiintarea unei echipe interministeriale pe probleme pe imagine si
comunicare externa care sa includa reprezentantii unor institutii
publice (Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Turismului,
Ministerul Culturii, Presedintia României, TVR International, etc.) în
scopul promovarii intereselor românesti peste hotare si construirii
unui mesaj unitar.
24. crearea unui site care sa cuprinda informatii generale despre România,
stadiul reformei, legislatia privind: mediul de afaceri din România,
protectia copilului, drepturilor minoritatilor nationale în România,
protectia mediului samd. Se va crea în acelasi timp, si un Romanian
Directory care sa cuprinda organigrama administratiei centrale si
locale, coordonatele acestora (banca de date cu adrese, telefoane
utile). Pentru realizarea unui feedback, se va crea un link cu
comunitatile românesti din strainatate si grupurile interesate în
sprijinirea promovarii României în strainatate. Fiecare persoana va
putea completa un formular care va include si propuneri concrete pe
imagine. Evaluarea acestor formulare va da posibilitatea ministerului
de a lua decizii pentru îmbunatatire a capacitatii de comunicare
externa;
25. stabilirea unor strategii de PR si comunicare pentru evenimentele
anului , la care România va lua parte;
mesaje ,,Romania mea,,
26
ROMĂ‚NIA TRECE DE LA O POLITICA DE TRANZITIE LA POLITICA DE
PERSPECTIVA
ü Tranzitia a luat sfârsit nu ca realizare a tuturor obiectivelor politice, ci
ca mod de abordare a realitatii sociale redusa la prezent.
ü Guvernarea nu mai înseamna satisfacerea intereselor imediate ale
unor grupuri sociale, ci un joc de suma pozitiva orientat spre viitor.
ü Actul de guvernare nu se reduce la decizii disparate, ci dobândeste
coerenta unui sistem asistat de modele de predictie pe termen lung.
ü Politica de perspectiva a îmbracat deja forme concrete, sub forma
programelor pe termen lung: Bugetul multianual pâna în 2005,
Programul de pre-aderare la UE si toate strategiile sectoriale adoptate
de Guvern (integrarea rromilor, documentul pentru politica industriala).
ROMÂNIA – „EMERGING-MARKET” CU POTENTIAL DE CRESTERE ÎN
VIITORUL APROPIAT
ü România are o economie de piata functionala, cu legi anti-monopol,
pentru protectia actionarilor minoritari si privind copywrittingul.
ü Piata financiara româna se caracterizeaza printr-un dinamism
accentuat, pe lânga bursa de valori existând si o piata secundara de
tranzactionare a titlurilor financiare.
ü Proprietatea înclina tot mai mult catre sfera privata si acesta este un
proces ireversibil. Majoritatea bancilor, operatorul national de telefonie
fixa, principalul combinat siderurgic sunt deja în proprietate privata, în
timp ce ramurile industriei usoare si comertul sunt 100% private.
ü În agricultura, este în plina desfasurare procesul de vânzare a fermelor
de stat.
ü Începând din 2002 va fi privatizata reteaua de distributie a energiei
electrice si câtiva dintre producatori. Sistemul de furnizare a apei este
deja concesionat marilor operatori internationali în domeniu. Din 2003
va fi dereglementata piata comunicatiilor si a transportului de date.
ROMĂ‚NIA MULTICULTURALA ESTE UN SUCCES-STORY ĂŽN EUROPA
CENTRALA SI DE EST
ü Populatia României este caracterizata de pluralism etnic, cultural si
confesional si are experienta alteritatii.
ĂĽ Convietuirea si toleranta au un suport politic: toate minoritatile sunt
reprezentate în Parlament, unele dintre ele având partide puternice.
27
ĂĽ Guvernul se bazeaza pe colaborarea cu reprezentantii minoritatilor
(UDMR) iar în cazul minoritatilor cu probleme, s-au adoptat programe
de discriminare pozitiva (Strategia de integrare sociala a rromilor).
ü Modelul român de gestionare a conflictelor interetnice si de cultivare a
pluralismului este extensibil în regiune, unde cvasi-totalitatea statelor
au probleme cu minoritatile.
DIASPORA ROMĂ‚NA ESTE O PROIECTIE A POTENTIALULUI DE
RESURSE UMANE AL ROMĂ‚NIEI
ü Calitatile si succesele diasporei române sunt o dovada a abundentei de
resurse umane care exista în România.
ü Existenta acestui capital de resurse umane înalt calificate reprezinta
principala poarta de acces pe care România o are la economia
viitorului (IT, electronica, telecomunicatii).
ü Infrastructura necesara valorificarii acestor resurse se afla deja în
constructie, prin înfiintarea unor parcuri tehnologice în doua orase mari
ale României (Brasov si Galati).
ü Economia româneasca se orienteaza tot mai mult spre tehnologia
informatiei, spre e-commerce si extinderea capitalului de resurse
umane.
ü România a ajuns deja sa exporte soft în valoare de 150 de milioane
dolari pe an, cifra care va creste în urmatorii ani.
CONSTRUCTIA COMUNITATII EURO-ATLANTICE SE VA BAZA PE
SECURITATE SI STABILITATE
ĂĽ Atentatele teroriste din SUA au modificat prioritatile ordinii mondiale.
Orice edificiu politic international are nevoie de o noua doctrina, bazata
pe garantia securitatii.
ĂĽ Extinderea NATO si a UE sunt doua procese distincte, dar nu izolate:
ambele se aplica pe teritoriul comunitatii euro-atlantice, pe care o
construiesc.
ĂĽ NATO are nevoie de mobilizarea si ralierea tuturor aliatilor potentiali,
pentru asigurarea unei zone de stabilitate cât mai extinsa.
ĂĽ Este nevoie de armonizarea si echilibrarea polilor regionali ai Aliantei.
România îsi poate aduce aportul la consolidarea polului estic.
ĂĽ Orizontul pur economic al procesului de constructie europeana trebuie
largit si îmbogatit cu o reflectare riguroasa asupra politicilor de
securitate si stabilitate.
28
10. PLAN DE COMUNICARE EXTERNA
Misiunea:
Initierea si derularea actiunilor destinate stabilirii, mentinerii si dezvoltarii
relatiilor în mediile internationale cu scopul reaIizarii unei “imagini” corecte a
României
Objective strategice:
� Îmbunatatirea imaginii României printr-o informare coerenta completa,
corecta si pertinenta despre transformariIe care au loc in societatea
româneasca, având ca finalitate atragerea sprijinului, întelegerii si
simpatiei formatorilor de opinie si factorilor de decizie din comunitatea
internationala
� cresterea gradului de incredere fata de apartenenta României la circuitul
european si mondial de valori;
� informarea organizatiiIor internationale asupra principalelor evolutii
inregistrate in procesul de reforma
� colaborarea cu structurile informale ( Echipa tarii) din cadrul ambasadelor
si misiunilor diplomatice ale României, care se ocupa cu proiectarea si
derularea programelor de informare si reIatii publice pentru o gestionare
adecvata a imaginii României.
PLAN STRATEGIC ACTIONAL
SUMAR
1. Realizarea de emisiuni cu caracter informativ sau preluarea unor
emisiuni pe suport audio-video si difuzarea lor prin
- TVR International
- PRO TV International
- RadioRomania International
2. Proiectul „CONEXIUNEA DIRECTA” – Transmiterea directa prin
internet a unui flux zilnic de informatii selectate despre România / stiri,
sinteze ale hotarârilor de Guvern, legislatie, evenimente sociale
majore, evenimente culturale. MIP va intretine inclusiv relatia cu o serie
de personalitati politice europene care ne-au oferit site-ul personal
pentru a fi informati zilnic despre realizarile din anumite domenii
(exemplu: Baroneasa Nikolson în privinta problemelor copiilor);
3. Realizarea ANCHETEI prin corespondenta (cu ajutorul ambasadelor)
pentru descoperirea stereotipurilor si structurilor stereotipice de
imagine negativa legate de români si Romania. Ancheta se va realiza
29
în peste 50 de tari si se va realiza pe aproae 3000 de români stabiliti în
strainatate. Va curprinde intrebari legate de:
- sursele de devalorizare a imaginii României în mediile
respective
- evaluarea activitatii ambasadelor si consulatelor
- structura de subiecte sensibile
- cunostinte despre România
- existenta unor informatii de contiguitate despre România
- dimensiuni culturale ale stereotipurilor;
- asocieri si categorizari stereotipice
- plasari istorice si geografice
-
4. Monitorizarea continua a surselor de comunicare mediatica
internationala si cuantificarea saptamânala a balantei de imagine. Se
au in vedere monitorizarile externe ale MIP, MAE si colaborarea cu
RADOR in evaluarea saptamânala a imaginii externe. Realizarea
lunara a BAROMETRULUI DE IMAGINE EXTERNA, cuprinzând
sinteze si evaluari ale continutului de informatii si comentarii privitoare
la imaginea României in lume;
5. Realizarea zilnica a Buletinului de SEMNALE INTERNE SI
EXTERNE (realizat actualmente pentru Primul Ministru). Acest buletin
inventariaza toate fluxurile informationale privitoare la România de pe
agentiile de stiri straine.
6. Realizarea de SITE-uri informationale si PORTAL-URI cu privire la
România – inclusiv proiectul GATEWAY TO ROMANIA
7. CONFERINTE DE PRESA PERIODICE ALE PRIMULUI MINISTRU SI
ALTI MEMBRI AI EXECUTIVULUI CU ATASATII STRAINI DE PRESA.
Se va stabili o legatura permanenta dinter personalitatile politice si
atasatii de presa sau corespondentii straini;
8. Informarea mediilor internationale de presa privind „progresele opiniei
publice si mentalitatilor din România ”. Structura de similaritate
atitudinala este deosebit de persuasiva si convingatoare pentru opinia
publica din alte tari. Se vor operationaliza si da publicitatii sondaje
legate de atitudinea românilor fata de:
- NATO si UE
- Religie si comportamente religioase
- Practici culturale si loisir
- Heteroimagini etnice si relatiile simbolice cu alte popoare
- Consum mediatic si atitudinea fata de violenta mediatica
- Nivele de cultura si cunoasterea altor civilizatii
9. POVESTIRI DE SUCCES PRIVIND INVESTITII STRAINE IN
ROMÂNIA. Campanii mediatice in presa româneasca si reluarea
acestor publi-reportaje pentru presa straina si mediile diplomatice;
30
10. Crearea de evenimente comunicationale tematice cu ocazia unor
târguri sau expozitii internationale.
11. CAMPANII DE INFORMATII PUBLICE SI PARTICIPARE CIVICA CU
EFECTE EXTERNE. Operatiuni de informare intre copii români si
straini pe anumite teme pe reteaua Internet, actiuni comune cu
asociatii profesionale, ONG-uri. Finatarea unor proiecte de comunicare
externa initiate si sustinute de ONGuri si asociatii civice.
12. Scrisoare de prezentare a ministerelor, ca punct central în
difuzarea informatiei publice privind activitatea Guvernului, înlesnirea
de contacte cu ministere/organizatii guvernamentale. Biroul unde se
pot adresa organizatiile din strainatate cu întrebari care tin de
competenta Guvernului. Aceasta va fi transmisa electronic prin
intermediul bancii de date existente (adrese de e-mail ale misiunilor
României în strainatate, ale comunitatilor românesti de pretutindeni,
mass-media internationala etc.), precum si pe pagina de web a
Guvernului;
13. Prezentarea pe pagina de web a Guvernului, in engleza, franceza
si germana, a urmatoarelor materiale care vizeaza activitatea
periodica a Guvernului:sinteze informationale zilnice (stiri, referitoare la
activitatea Guvernului, Semnalul executiv – buletinul informativ al
Guvernului, communicate de presa ale ministerelor, monitorizarea
presei externe, sinteza presei locale, alte materiale).
14. Reactualizarea bancii de date existente prin includerea unor noi
categorii de grupuri de interes din strainatate:
- Camerele de Comert si Industrie
- Sistemul bancar
- Reprezentantele de turism si cele economice ale României
15. sustinerea unor articole pozitive în presa internationala, oferta
ministerului de a promova informatii oficiale, cum ar fi : interviuri cu
reprezentantii vietii politice, economice si sociale pentru a prezenta
realizarile propuse prin programul de guvernare;
16. editarea unor materiale cu caracter promotional (casete video,
diapozitive, CD-uri, pliante) si difuzarea lor în cadrul unor campanii de
promovare organizate de o echipa de experti PR din Ministerul
Informatiilor Publice;
17. invitarea unor reprezentanti ai mass-mediei internationale în România
în vederea prezentarii realitatilor românesti;
18. identificarea unor programe de comunicare comune cu cele ale Uniunii
Europene;
19. colaborarea cu TVR International prin lntroducerea în cadrul grilei de
programe TVRI a unor seriale si emisiuni de prezentari si interviuri
(seriale ce se vor propune spre difuzare si la Euronews), care au drept
scop preentarea realizarilo românesti în diverse domenii;
20. colaborarea cu Radiodifuziunea Româna prin prezentarea unor
emisiuni informative saptamânale/bilunare cuprinzând date la zi din
domeniul macroeconomic, legislativ, protectie sociala, initiative
guvernamentale. Aceste emisiuni vor fi realizate pe baza informatiilor
oficiale oferite de Ministerul Informatiilor Publice - eventual cu
participarea unor ministri si membri ai cabinetului, pentru prezentarea
prioritatilor din perspectiva programului de guvernare;
21. Colaborarea cu Centrele culturale ale ambasadelor straine (Institutul
Cultural Francez, Centrul Cultural German - Institutul Goethe, Centrul
Cultural American, Centrul Cultural al Marii Britanli - British Council,
Centrul Cultural Maghiar, Centrul Cultural Ceh, Institutul Italian de
Cultura, Institutul Cervantes etc.);
22. organizarea unor seminarii si întâlniri internationale în România cu
participarea unor categorii profesionale din tara si strainatate
(profesori în economie, profesori în istorie, mass-media, investitori
etc.);
23. participarea la evenimente internationale – târguri, expozitii, etc. la care
România este invitata. Aceste participari vor fi corelate cu programele
de participare ale celorlalte ministerelor sau ale altor organizatii
guvernamentale sau nonguvernamentale;
- înfiintarea unei echipe interministeriale pe probleme pe imagine si
comunicare externa care sa includa reprezentantii unor institutii
publice (Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Turismului,
Ministerul Culturii, Presedintia României, TVR International, etc.) în
scopul promovarii intereselor românesti peste hotare si construirii
unui mesaj unitar.
24. crearea unui site care sa cuprinda informatii generale despre România,
stadiul reformei, legislatia privind: mediul de afaceri din România,
protectia copilului, drepturilor minoritatilor nationale în România,
protectia mediului samd. Se va crea în acelasi timp, si un Romanian
Directory care sa cuprinda organigrama administratiei centrale si
locale, coordonatele acestora (banca de date cu adrese, telefoane
utile). Pentru realizarea unui feedback, se va crea un link cu
comunitatile românesti din strainatate si grupurile interesate în
sprijinirea promovarii României în strainatate. Fiecare persoana va
putea completa un formular care va include si propuneri concrete pe
imagine. Evaluarea acestor formulare va da posibilitatea ministerului
de a lua decizii pentru îmbunatatire a capacitatii de comunicare
externa;
25. stabilirea unor strategii de PR si comunicare pentru evenimentele
anului , la care România va lua parte;
ROMĂ‚NIA TRECE DE LA O POLITICA DE TRANZITIE LA POLITICA DE
PERSPECTIVA
ü Tranzitia a luat sfârsit nu ca realizare a tuturor obiectivelor politice, ci
ca mod de abordare a realitatii sociale redusa la prezent.
ü Guvernarea nu mai înseamna satisfacerea intereselor imediate ale
unor grupuri sociale, ci un joc de suma pozitiva orientat spre viitor.
ü Actul de guvernare nu se reduce la decizii disparate, ci dobândeste
coerenta unui sistem asistat de modele de predictie pe termen lung.
ü Politica de perspectiva a îmbracat deja forme concrete, sub forma
programelor pe termen lung: Bugetul multianual pâna în 2005,
Programul de pre-aderare la UE si toate strategiile sectoriale adoptate
de Guvern (integrarea rromilor, documentul pentru politica industriala).
ROMÂNIA – „EMERGING-MARKET” CU POTENTIAL DE CRESTERE ÎN
VIITORUL APROPIAT
ü România are o economie de piata functionala, cu legi anti-monopol,
pentru protectia actionarilor minoritari si privind copywrittingul.
ü Piata financiara româna se caracterizeaza printr-un dinamism
accentuat, pe lânga bursa de valori existând si o piata secundara de
tranzactionare a titlurilor financiare.
ü Proprietatea înclina tot mai mult catre sfera privata si acesta este un
proces ireversibil. Majoritatea bancilor, operatorul national de telefonie
fixa, principalul combinat siderurgic sunt deja în proprietate privata, în
timp ce ramurile industriei usoare si comertul sunt 100% private.
ü În agricultura, este în plina desfasurare procesul de vânzare a fermelor
de stat.
ü Începând din 2002 va fi privatizata reteaua de distributie a energiei
electrice si câtiva dintre producatori. Sistemul de furnizare a apei este
deja concesionat marilor operatori internationali în domeniu. Din 2003
va fi dereglementata piata comunicatiilor si a transportului de date.
ROMĂ‚NIA MULTICULTURALA ESTE UN SUCCES-STORY ĂŽN EUROPA
CENTRALA SI DE EST
ü Populatia României este caracterizata de pluralism etnic, cultural si
confesional si are experienta alteritatii.
ĂĽ Convietuirea si toleranta au un suport politic: toate minoritatile sunt
reprezentate în Parlament, unele dintre ele având partide puternice.
27
ĂĽ Guvernul se bazeaza pe colaborarea cu reprezentantii minoritatilor
(UDMR) iar în cazul minoritatilor cu probleme, s-au adoptat programe
de discriminare pozitiva (Strategia de integrare sociala a rromilor).
ü Modelul român de gestionare a conflictelor interetnice si de cultivare a
pluralismului este extensibil în regiune, unde cvasi-totalitatea statelor
au probleme cu minoritatile.
DIASPORA ROMĂ‚NA ESTE O PROIECTIE A POTENTIALULUI DE
RESURSE UMANE AL ROMĂ‚NIEI
ü Calitatile si succesele diasporei române sunt o dovada a abundentei de
resurse umane care exista în România.
ü Existenta acestui capital de resurse umane înalt calificate reprezinta
principala poarta de acces pe care România o are la economia
viitorului (IT, electronica, telecomunicatii).
ü Infrastructura necesara valorificarii acestor resurse se afla deja în
constructie, prin înfiintarea unor parcuri tehnologice în doua orase mari
ale României (Brasov si Galati).
ü Economia româneasca se orienteaza tot mai mult spre tehnologia
informatiei, spre e-commerce si extinderea capitalului de resurse
umane.
ü România a ajuns deja sa exporte soft în valoare de 150 de milioane
dolari pe an, cifra care va creste în urmatorii ani.
CONSTRUCTIA COMUNITATII EURO-ATLANTICE SE VA BAZA PE
SECURITATE SI STABILITATE
ĂĽ Atentatele teroriste din SUA au modificat prioritatile ordinii mondiale.
Orice edificiu politic international are nevoie de o noua doctrina, bazata
pe garantia securitatii.
ĂĽ Extinderea NATO si a UE sunt doua procese distincte, dar nu izolate:
ambele se aplica pe teritoriul comunitatii euro-atlantice, pe care o
construiesc.
ĂĽ NATO are nevoie de mobilizarea si ralierea tuturor aliatilor potentiali,
pentru asigurarea unei zone de stabilitate cât mai extinsa.
ĂĽ Este nevoie de armonizarea si echilibrarea polilor regionali ai Aliantei.
România îsi poate aduce aportul la consolidarea polului estic.
ĂĽ Orizontul pur economic al procesului de constructie europeana trebuie
largit si îmbogatit cu o reflectare riguroasa asupra politicilor de
securitate si stabilitate.
28
10. PLAN DE COMUNICARE EXTERNA
Misiunea:
Initierea si derularea actiunilor destinate stabilirii, mentinerii si dezvoltarii
relatiilor în mediile internationale cu scopul reaIizarii unei “imagini” corecte a
României
Objective strategice:
� Îmbunatatirea imaginii României printr-o informare coerenta completa,
corecta si pertinenta despre transformariIe care au loc in societatea
româneasca, având ca finalitate atragerea sprijinului, întelegerii si
simpatiei formatorilor de opinie si factorilor de decizie din comunitatea
internationala
� cresterea gradului de incredere fata de apartenenta României la circuitul
european si mondial de valori;
� informarea organizatiiIor internationale asupra principalelor evolutii
inregistrate in procesul de reforma
� colaborarea cu structurile informale ( Echipa tarii) din cadrul ambasadelor
si misiunilor diplomatice ale României, care se ocupa cu proiectarea si
derularea programelor de informare si reIatii publice pentru o gestionare
adecvata a imaginii României.
PLAN STRATEGIC ACTIONAL
SUMAR
1. Realizarea de emisiuni cu caracter informativ sau preluarea unor
emisiuni pe suport audio-video si difuzarea lor prin
- TVR International
- PRO TV International
- RadioRomania International
2. Proiectul „CONEXIUNEA DIRECTA” – Transmiterea directa prin
internet a unui flux zilnic de informatii selectate despre România / stiri,
sinteze ale hotarârilor de Guvern, legislatie, evenimente sociale
majore, evenimente culturale. MIP va intretine inclusiv relatia cu o serie
de personalitati politice europene care ne-au oferit site-ul personal
pentru a fi informati zilnic despre realizarile din anumite domenii
(exemplu: Baroneasa Nikolson în privinta problemelor copiilor);
3. Realizarea ANCHETEI prin corespondenta (cu ajutorul ambasadelor)
pentru descoperirea stereotipurilor si structurilor stereotipice de
imagine negativa legate de români si Romania. Ancheta se va realiza
29
în peste 50 de tari si se va realiza pe aproae 3000 de români stabiliti în
strainatate. Va curprinde intrebari legate de:
- sursele de devalorizare a imaginii României în mediile
respective
- evaluarea activitatii ambasadelor si consulatelor
- structura de subiecte sensibile
- cunostinte despre România
- existenta unor informatii de contiguitate despre România
- dimensiuni culturale ale stereotipurilor;
- asocieri si categorizari stereotipice
- plasari istorice si geografice
-
4. Monitorizarea continua a surselor de comunicare mediatica
internationala si cuantificarea saptamânala a balantei de imagine. Se
au in vedere monitorizarile externe ale MIP, MAE si colaborarea cu
RADOR in evaluarea saptamânala a imaginii externe. Realizarea
lunara a BAROMETRULUI DE IMAGINE EXTERNA, cuprinzând
sinteze si evaluari ale continutului de informatii si comentarii privitoare
la imaginea României in lume;
5. Realizarea zilnica a Buletinului de SEMNALE INTERNE SI
EXTERNE (realizat actualmente pentru Primul Ministru). Acest buletin
inventariaza toate fluxurile informationale privitoare la România de pe
agentiile de stiri straine.
6. Realizarea de SITE-uri informationale si PORTAL-URI cu privire la
România – inclusiv proiectul GATEWAY TO ROMANIA
7. CONFERINTE DE PRESA PERIODICE ALE PRIMULUI MINISTRU SI
ALTI MEMBRI AI EXECUTIVULUI CU ATASATII STRAINI DE PRESA.
Se va stabili o legatura permanenta dinter personalitatile politice si
atasatii de presa sau corespondentii straini;
8. Informarea mediilor internationale de presa privind „progresele opiniei
publice si mentalitatilor din România ”. Structura de similaritate
atitudinala este deosebit de persuasiva si convingatoare pentru opinia
publica din alte tari. Se vor operationaliza si da publicitatii sondaje
legate de atitudinea românilor fata de:
- NATO si UE
- Religie si comportamente religioase
- Practici culturale si loisir
- Heteroimagini etnice si relatiile simbolice cu alte popoare
- Consum mediatic si atitudinea fata de violenta mediatica
- Nivele de cultura si cunoasterea altor civilizatii
9. POVESTIRI DE SUCCES PRIVIND INVESTITII STRAINE IN
ROMÂNIA. Campanii mediatice in presa româneasca si reluarea
acestor publi-reportaje pentru presa straina si mediile diplomatice;
30
10. Crearea de evenimente comunicationale tematice cu ocazia unor
târguri sau expozitii internationale.
11. CAMPANII DE INFORMATII PUBLICE SI PARTICIPARE CIVICA CU
EFECTE EXTERNE. Operatiuni de informare intre copii români si
straini pe anumite teme pe reteaua Internet, actiuni comune cu
asociatii profesionale, ONG-uri. Finatarea unor proiecte de comunicare
externa initiate si sustinute de ONGuri si asociatii civice.
12. Scrisoare de prezentare a ministerelor, ca punct central în
difuzarea informatiei publice privind activitatea Guvernului, înlesnirea
de contacte cu ministere/organizatii guvernamentale. Biroul unde se
pot adresa organizatiile din strainatate cu întrebari care tin de
competenta Guvernului. Aceasta va fi transmisa electronic prin
intermediul bancii de date existente (adrese de e-mail ale misiunilor
României în strainatate, ale comunitatilor românesti de pretutindeni,
mass-media internationala etc.), precum si pe pagina de web a
Guvernului;
13. Prezentarea pe pagina de web a Guvernului, in engleza, franceza
si germana, a urmatoarelor materiale care vizeaza activitatea
periodica a Guvernului:sinteze informationale zilnice (stiri, referitoare la
activitatea Guvernului, Semnalul executiv – buletinul informativ al
Guvernului, communicate de presa ale ministerelor, monitorizarea
presei externe, sinteza presei locale, alte materiale).
14. Reactualizarea bancii de date existente prin includerea unor noi
categorii de grupuri de interes din strainatate:
- Camerele de Comert si Industrie
- Sistemul bancar
- Reprezentantele de turism si cele economice ale României
15. sustinerea unor articole pozitive în presa internationala, oferta
ministerului de a promova informatii oficiale, cum ar fi : interviuri cu
reprezentantii vietii politice, economice si sociale pentru a prezenta
realizarile propuse prin programul de guvernare;
16. editarea unor materiale cu caracter promotional (casete video,
diapozitive, CD-uri, pliante) si difuzarea lor în cadrul unor campanii de
promovare organizate de o echipa de experti PR din Ministerul
Informatiilor Publice;
17. invitarea unor reprezentanti ai mass-mediei internationale în România
în vederea prezentarii realitatilor românesti;
18. identificarea unor programe de comunicare comune cu cele ale Uniunii
Europene;
19. colaborarea cu TVR International prin lntroducerea în cadrul grilei de
programe TVRI a unor seriale si emisiuni de prezentari si interviuri
(seriale ce se vor propune spre difuzare si la Euronews), care au drept
scop preentarea realizarilo românesti în diverse domenii;
20. colaborarea cu Radiodifuziunea Româna prin prezentarea unor
emisiuni informative saptamânale/bilunare cuprinzând date la zi din
domeniul macroeconomic, legislativ, protectie sociala, initiative
guvernamentale. Aceste emisiuni vor fi realizate pe baza informatiilor
oficiale oferite de Ministerul Informatiilor Publice - eventual cu
participarea unor ministri si membri ai cabinetului, pentru prezentarea
prioritatilor din perspectiva programului de guvernare;
21. Colaborarea cu Centrele culturale ale ambasadelor straine (Institutul
Cultural Francez, Centrul Cultural German - Institutul Goethe, Centrul
Cultural American, Centrul Cultural al Marii Britanli - British Council,
Centrul Cultural Maghiar, Centrul Cultural Ceh, Institutul Italian de
Cultura, Institutul Cervantes etc.);
22. organizarea unor seminarii si întâlniri internationale în România cu
participarea unor categorii profesionale din tara si strainatate
(profesori în economie, profesori în istorie, mass-media, investitori
etc.);
23. participarea la evenimente internationale – târguri, expozitii, etc. la care
România este invitata. Aceste participari vor fi corelate cu programele
de participare ale celorlalte ministerelor sau ale altor organizatii
guvernamentale sau nonguvernamentale;
- înfiintarea unei echipe interministeriale pe probleme pe imagine si
comunicare externa care sa includa reprezentantii unor institutii
publice (Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Turismului,
Ministerul Culturii, Presedintia României, TVR International, etc.) în
scopul promovarii intereselor românesti peste hotare si construirii
unui mesaj unitar.
24. crearea unui site care sa cuprinda informatii generale despre România,
stadiul reformei, legislatia privind: mediul de afaceri din România,
protectia copilului, drepturilor minoritatilor nationale în România,
protectia mediului samd. Se va crea în acelasi timp, si un Romanian
Directory care sa cuprinda organigrama administratiei centrale si
locale, coordonatele acestora (banca de date cu adrese, telefoane
utile). Pentru realizarea unui feedback, se va crea un link cu
comunitatile românesti din strainatate si grupurile interesate în
sprijinirea promovarii României în strainatate. Fiecare persoana va
putea completa un formular care va include si propuneri concrete pe
imagine. Evaluarea acestor formulare va da posibilitatea ministerului
de a lua decizii pentru îmbunatatire a capacitatii de comunicare
externa;
25. stabilirea unor strategii de PR si comunicare pentru evenimentele
anului , la care România va lua parte;
intrebari- relatii UE/ Romania.AVETI COMENTARII?
Oare a reuşit şi va reuşi România
s�-şi identifice în detaliu şi
s�-şi prezerve interesul naţional pe
parcursul negocierilor sale cu UE, în actualele
condiĹŁii interne Ĺźi internaĹŁionale
şi ţinând cont de poziţia sa
asimetric� de putere în cadrul relaţiilor
sale cu aceasta?
Pentru a putea r�spunde la aceast� întrebare
principal� trebuie s� ne punem alte
întreb�ri secundare derivate din aceasta,
dup� o metod� antic�, Mayeutica lui
Socrates, sau “arta de a pune întreb�ri”:
ď‚· Care sunt condiĹŁiile interne Ĺźi
internaţionale care influenţeaz� natura
relaţiilor dintre România şi U.E.?
 De ce este interesat� U.E. pentru
extindere Ĺźi stabilirea de RelaĹŁii cu
România?
 De ce este România interesat� de a
deveni membr� a U.E.?
 Care este baza juridic� a
relaţiilor dintre România şi U.E. şi
principalele etape ale acestor relaĹŁii?
 Implicaţiile aplic�rii Acordului
European sunt în interesul României?
ď‚· Programele PHARE pot compensa efectele
negative ale aplic�rii Acordului European?
ď‚· Care este capitolul de negocieri de aderare
care reflect� cel mai mult lupta pentru
ap�rarea interesului naţional al României?
ď‚· De ce este nevoie de a se vehicula cu o
noţiune larg acceptat� a interesului
naĹŁional?
 Exist� oare o procedur�
democratic� de definire a interesului
naĹŁional?
ď‚· Cadrul instituĹŁional al relaĹŁiilor
României cu Uniunea European� este unul inclusiv
şi pentru societatea civil� româneasc�?
 Avem o entitate reprezentativ� a
societ�ţii civile?
 Interesul societ�ţii civile este
definit şi inclus în interesul
societ�ţii politice, numai prin reprezentare
indirect�?
 Cine sunt ap�r�torii interesului
societ�ţii civile în lipsa unei
reprezent�ri directe individuale?
 Statul reflect� numai interesele clasei
politice dominante sau Ĺźi presiunile grupurilor
anti-hegemonice?
 Când interesul privat va merge prea departe
cine va fi avocatul interesului public?
 Cine va fi vinovat de sl�birea statelor?
 Vor putea “intelectualii radicali”, parte a
societ�ţii civile europene şi
internaţionale, s� imagineze un “proiect -
emancipator”sau “anti-hegemonic”, de prezervare a
interesului naţional, în termeni neo-Gramscieni?
 Care este direcţia în sistemul actual
internaţional: de formare de blocuri –
“polarity”, ori de “polarizare”?
incercare de rapuns la unele intrebari ...rel UE/Romania
Interesul national este definit de constitutie si aparat de functiuni
cinstitutionale ale statului. Si de aceea este atat de importanta
calitatea politicienilor si mai ales a celor alesi atat in parlament cat si
la presedentie. Fara sa mai vorbim de calitatea necesara judiciarului.
.
incercare de rapuns la unele intrebari ...rel UE/Romania
Intrebarea principal� a fost dac� România
poate s�-şi defineasc� şi
s�-şi prezerve interesul naţional în
cadrul noilor relaĹŁii cu UE. Problema este cum
s� se determine criteriile care stabilesc
corespondenĹŁa dintre interesul naĹŁional
exprimat ca un principiu Ĺźi felul politicilor
prin care este avansat aşa cum este explicat în
dicĹŁionarul de concepte cheie din RelaĹŁiile
InternaĹŁionale. Dintre toate conceptele
prezentate în acest dicţionar, interesul
naĹŁional este cel mai vag concept Ĺźi de
aceea este folosit Ĺźi abuzat cu
uşurinţ� de c�tre politicieni în
detrimentul societ�ţii civile.
R�spunsul este c� nu putem şti ce este
interesul naţional dac� nu este definit prin
proceduri democratice. Prezervarea interesului
naţional este deteriorat� de
implicaţiile aplic�rii Acordului European în
actualele condiţiile interne ale României şi
ale Uniunii Europene.
In ceea ce priveĹźte perspectivele unui proces de
stabilire a agendei de jos în sus şi de sus în
jos va ridica întrebarea pertinent�: cum pot
aceşti actori europeni şi globali s�
lucreze împreun� ţinând cont de interesele
lor divergente. Poate soluţia ar fi s� fie
g�site toate acele valori comune cum ar fi
dezvoltarea durabil� umanist� incluzând
guvernare şi securitate uman� însoţite
de un comportament şi o cultur�
cooperativ�. Continentul nostru are tradiţie
în împ�rt�şirea mesajului creştin
şi aceasta reprezint� o important�
valoare care va transforma integrarea într-un scenariu
cu sum� pozitiv�, ca un model soft de
rezolvare a conflictelor. O trecere de la o
logic� orizontal� a Dreptei şi a
Stângii la una vertical� a ecologiei,
feminismului şi a dezvolt�rii durabile,
echitabile şi democratice, care este deja în
procesare la nivelul discursului teoretic. Dezvoltarea
nu înseamn� a ajuta pe câţiva s�
devin� bogaţi sau s� se creeze o
industrie protejat� în mod selectiv, de care
s� beneficieze numai o elit�, bogaţii
oraşelor şi l�sând s�r�cimea
rural� în mizerie. Dezvoltarea umanist� este
descris� ca aceea transformare a
societ�ţii, îmbun�t�ţirea
vieţii s�racilor, capacitând pe fiecare
s� aib� şansa succesului şi acces
la serviciile de s�n�tate şi la
înv�t�mânt.
Acest gen de dezvoltare nu se va întâmpla atâta timp
cât o minoritate dicteaz� politicile, asemenea
unor “înţelepţi” iar o ţar�
trebuie s� le urmeze. Pentru a se asigura c�
deciziile au fost luate în mod democratic
înseamn� a se asigura un cadru larg de
economiĹźti, oficiali Ĺźi experĹŁi din
România sunt antrenaţi în dezbaterea asupra
noului model de guvernare, pentru dezvoltare
umanist�. De asemenea implic� participarea
larg� a altor categorii, înafar� de
experţi şi politicieni, astfel încât s�
fac� democratizarea geo-guvern�rii
posibil�. Iar ESC a iniţiat un asemenea
dialog civil şi acest lucu reprezint� o mare
oportunitate în acest sens. De asemenea primul
ministru, Adrian N�stase a lansat pe 9 mai 2003
un proiect al unui Forum Civic care s� discute
despre implicaţiile integr�rii europene
pentru România, de care se va ocupa Ministerul
Integr�rii Europene.
In condiţiile în care cet�ţenii din
ţ�rile occidentale înc� ocolesc
responsabilitatea lor susţinând c�
ţ�rile în tranziţie trebuie s� se
descurce singure este nevoie de un anumit timp pentru
reactualizarea tradiţiei umaniste europene într-o
nou� ideologie.
In aceste condiţii se ridic� o nou�
întrebare referitoare la potenţialele forţe
sociale din România şi din UE capabile s�
contribuie la un proiect contra-hegemonic, în termeni
neo-Gramscieni, care s� balanseze:
ď‚· puterea afacerilor Ĺźi a comerĹŁului
asupra lucr�torilor;
ď‚· puterea corporaĹŁiilor
multinaţionale asupra comunit�ţilor
locale dependente faţ� de locurile de
munc� pe care le genereaz�;
ď‚· puterea speculanĹŁilor financiari,
investitorilor şi comercianţilor în
comodit�ţi de baz�;
 puterea exercitat� mai subtil prin
diseminarea în societate a anumitor idei şi
credinĹŁe care sunt destinate pentru a legitima
ordinea existent�.
In cazul UE “embedded neoliberalism” este ideologia
care a revitalizat proiectul hegemonic de extindre a
UE, cu toate c� mulţi cercet�tori
argumenteaz� c� era post-razboi a “embedded
liberalismului” este sfârşit�, iar guvernele
duc politici de “dezembeddizare “a pieţei de sub
controlul guvernelor deoarece libera circulaĹŁie a
capitalului, deregularea pieĹŁelor bunurilor
şi forţei de munc� şi a altor
politici consistente cu “ neo-liberalismul” au devenit
norma, iar mobilitatea capitalului face din ce în ce
mai dificil pentru guverne acel gen de politici tipice
anilor 1950-60. Indiferent de coloratura politic�
guvernele occidentale urmeaz� politici similare
de asigurare a aprob�rii pieţelor financiare
globale.
Intrebarea este dac� curenta deviere de la
direcţia “embedded neoliberalism-ului” poate fi
susţinut� sau dac� guvernele trebuie
s� construiasc� un alt sistem Bretton Woods
pentru secolul XXI în cazul în care economia
global� va întâmpina probleme severe în viitor.
Alte întreb�ri se deschid: Când interesul privat
va merge prea departe cine va fi avocatul interesului
public? Cine va fi vinovat de sl�birea statelor?
s�-şi identifice în detaliu şi
s�-şi prezerve interesul naţional pe
parcursul negocierilor sale cu UE, în actualele
condiĹŁii interne Ĺźi internaĹŁionale
şi ţinând cont de poziţia sa
asimetric� de putere în cadrul relaţiilor
sale cu aceasta?
Pentru a putea r�spunde la aceast� întrebare
principal� trebuie s� ne punem alte
întreb�ri secundare derivate din aceasta,
dup� o metod� antic�, Mayeutica lui
Socrates, sau “arta de a pune întreb�ri”:
ď‚· Care sunt condiĹŁiile interne Ĺźi
internaţionale care influenţeaz� natura
relaţiilor dintre România şi U.E.?
 De ce este interesat� U.E. pentru
extindere Ĺźi stabilirea de RelaĹŁii cu
România?
 De ce este România interesat� de a
deveni membr� a U.E.?
 Care este baza juridic� a
relaţiilor dintre România şi U.E. şi
principalele etape ale acestor relaĹŁii?
 Implicaţiile aplic�rii Acordului
European sunt în interesul României?
ď‚· Programele PHARE pot compensa efectele
negative ale aplic�rii Acordului European?
ď‚· Care este capitolul de negocieri de aderare
care reflect� cel mai mult lupta pentru
ap�rarea interesului naţional al României?
ď‚· De ce este nevoie de a se vehicula cu o
noţiune larg acceptat� a interesului
naĹŁional?
 Exist� oare o procedur�
democratic� de definire a interesului
naĹŁional?
ď‚· Cadrul instituĹŁional al relaĹŁiilor
României cu Uniunea European� este unul inclusiv
şi pentru societatea civil� româneasc�?
 Avem o entitate reprezentativ� a
societ�ţii civile?
 Interesul societ�ţii civile este
definit şi inclus în interesul
societ�ţii politice, numai prin reprezentare
indirect�?
 Cine sunt ap�r�torii interesului
societ�ţii civile în lipsa unei
reprezent�ri directe individuale?
 Statul reflect� numai interesele clasei
politice dominante sau Ĺźi presiunile grupurilor
anti-hegemonice?
 Când interesul privat va merge prea departe
cine va fi avocatul interesului public?
 Cine va fi vinovat de sl�birea statelor?
 Vor putea “intelectualii radicali”, parte a
societ�ţii civile europene şi
internaţionale, s� imagineze un “proiect -
emancipator”sau “anti-hegemonic”, de prezervare a
interesului naţional, în termeni neo-Gramscieni?
 Care este direcţia în sistemul actual
internaţional: de formare de blocuri –
“polarity”, ori de “polarizare”?
incercare de rapuns la unele intrebari ...rel UE/Romania
Interesul national este definit de constitutie si aparat de functiuni
cinstitutionale ale statului. Si de aceea este atat de importanta
calitatea politicienilor si mai ales a celor alesi atat in parlament cat si
la presedentie. Fara sa mai vorbim de calitatea necesara judiciarului.
.
incercare de rapuns la unele intrebari ...rel UE/Romania
Intrebarea principal� a fost dac� România
poate s�-şi defineasc� şi
s�-şi prezerve interesul naţional în
cadrul noilor relaĹŁii cu UE. Problema este cum
s� se determine criteriile care stabilesc
corespondenĹŁa dintre interesul naĹŁional
exprimat ca un principiu Ĺźi felul politicilor
prin care este avansat aşa cum este explicat în
dicĹŁionarul de concepte cheie din RelaĹŁiile
InternaĹŁionale. Dintre toate conceptele
prezentate în acest dicţionar, interesul
naĹŁional este cel mai vag concept Ĺźi de
aceea este folosit Ĺźi abuzat cu
uşurinţ� de c�tre politicieni în
detrimentul societ�ţii civile.
R�spunsul este c� nu putem şti ce este
interesul naţional dac� nu este definit prin
proceduri democratice. Prezervarea interesului
naţional este deteriorat� de
implicaţiile aplic�rii Acordului European în
actualele condiţiile interne ale României şi
ale Uniunii Europene.
In ceea ce priveĹźte perspectivele unui proces de
stabilire a agendei de jos în sus şi de sus în
jos va ridica întrebarea pertinent�: cum pot
aceşti actori europeni şi globali s�
lucreze împreun� ţinând cont de interesele
lor divergente. Poate soluţia ar fi s� fie
g�site toate acele valori comune cum ar fi
dezvoltarea durabil� umanist� incluzând
guvernare şi securitate uman� însoţite
de un comportament şi o cultur�
cooperativ�. Continentul nostru are tradiţie
în împ�rt�şirea mesajului creştin
şi aceasta reprezint� o important�
valoare care va transforma integrarea într-un scenariu
cu sum� pozitiv�, ca un model soft de
rezolvare a conflictelor. O trecere de la o
logic� orizontal� a Dreptei şi a
Stângii la una vertical� a ecologiei,
feminismului şi a dezvolt�rii durabile,
echitabile şi democratice, care este deja în
procesare la nivelul discursului teoretic. Dezvoltarea
nu înseamn� a ajuta pe câţiva s�
devin� bogaţi sau s� se creeze o
industrie protejat� în mod selectiv, de care
s� beneficieze numai o elit�, bogaţii
oraşelor şi l�sând s�r�cimea
rural� în mizerie. Dezvoltarea umanist� este
descris� ca aceea transformare a
societ�ţii, îmbun�t�ţirea
vieţii s�racilor, capacitând pe fiecare
s� aib� şansa succesului şi acces
la serviciile de s�n�tate şi la
înv�t�mânt.
Acest gen de dezvoltare nu se va întâmpla atâta timp
cât o minoritate dicteaz� politicile, asemenea
unor “înţelepţi” iar o ţar�
trebuie s� le urmeze. Pentru a se asigura c�
deciziile au fost luate în mod democratic
înseamn� a se asigura un cadru larg de
economiĹźti, oficiali Ĺźi experĹŁi din
România sunt antrenaţi în dezbaterea asupra
noului model de guvernare, pentru dezvoltare
umanist�. De asemenea implic� participarea
larg� a altor categorii, înafar� de
experţi şi politicieni, astfel încât s�
fac� democratizarea geo-guvern�rii
posibil�. Iar ESC a iniţiat un asemenea
dialog civil şi acest lucu reprezint� o mare
oportunitate în acest sens. De asemenea primul
ministru, Adrian N�stase a lansat pe 9 mai 2003
un proiect al unui Forum Civic care s� discute
despre implicaţiile integr�rii europene
pentru România, de care se va ocupa Ministerul
Integr�rii Europene.
In condiţiile în care cet�ţenii din
ţ�rile occidentale înc� ocolesc
responsabilitatea lor susţinând c�
ţ�rile în tranziţie trebuie s� se
descurce singure este nevoie de un anumit timp pentru
reactualizarea tradiţiei umaniste europene într-o
nou� ideologie.
In aceste condiţii se ridic� o nou�
întrebare referitoare la potenţialele forţe
sociale din România şi din UE capabile s�
contribuie la un proiect contra-hegemonic, în termeni
neo-Gramscieni, care s� balanseze:
ď‚· puterea afacerilor Ĺźi a comerĹŁului
asupra lucr�torilor;
ď‚· puterea corporaĹŁiilor
multinaţionale asupra comunit�ţilor
locale dependente faţ� de locurile de
munc� pe care le genereaz�;
ď‚· puterea speculanĹŁilor financiari,
investitorilor şi comercianţilor în
comodit�ţi de baz�;
 puterea exercitat� mai subtil prin
diseminarea în societate a anumitor idei şi
credinĹŁe care sunt destinate pentru a legitima
ordinea existent�.
In cazul UE “embedded neoliberalism” este ideologia
care a revitalizat proiectul hegemonic de extindre a
UE, cu toate c� mulţi cercet�tori
argumenteaz� c� era post-razboi a “embedded
liberalismului” este sfârşit�, iar guvernele
duc politici de “dezembeddizare “a pieţei de sub
controlul guvernelor deoarece libera circulaĹŁie a
capitalului, deregularea pieĹŁelor bunurilor
şi forţei de munc� şi a altor
politici consistente cu “ neo-liberalismul” au devenit
norma, iar mobilitatea capitalului face din ce în ce
mai dificil pentru guverne acel gen de politici tipice
anilor 1950-60. Indiferent de coloratura politic�
guvernele occidentale urmeaz� politici similare
de asigurare a aprob�rii pieţelor financiare
globale.
Intrebarea este dac� curenta deviere de la
direcţia “embedded neoliberalism-ului” poate fi
susţinut� sau dac� guvernele trebuie
s� construiasc� un alt sistem Bretton Woods
pentru secolul XXI în cazul în care economia
global� va întâmpina probleme severe în viitor.
Alte întreb�ri se deschid: Când interesul privat
va merge prea departe cine va fi avocatul interesului
public? Cine va fi vinovat de sl�birea statelor?
intrebari- relatii UE/ Romania.AVETI COMENTARII?
Oare a reuşit şi va reuşi România
s�-şi identifice în detaliu şi
s�-şi prezerve interesul naţional pe
parcursul negocierilor sale cu UE, în actualele
condiĹŁii interne Ĺźi internaĹŁionale
şi ţinând cont de poziţia sa
asimetric� de putere în cadrul relaţiilor
sale cu aceasta?
Pentru a putea r�spunde la aceast� întrebare
principal� trebuie s� ne punem alte
întreb�ri secundare derivate din aceasta,
dup� o metod� antic�, Mayeutica lui
Socrates, sau “arta de a pune întreb�ri”:
ď‚· Care sunt condiĹŁiile interne Ĺźi
internaţionale care influenţeaz� natura
relaţiilor dintre România şi U.E.?
 De ce este interesat� U.E. pentru
extindere Ĺźi stabilirea de RelaĹŁii cu
România?
 De ce este România interesat� de a
deveni membr� a U.E.?
 Care este baza juridic� a
relaţiilor dintre România şi U.E. şi
principalele etape ale acestor relaĹŁii?
 Implicaţiile aplic�rii Acordului
European sunt în interesul României?
ď‚· Programele PHARE pot compensa efectele
negative ale aplic�rii Acordului European?
ď‚· Care este capitolul de negocieri de aderare
care reflect� cel mai mult lupta pentru
ap�rarea interesului naţional al României?
ď‚· De ce este nevoie de a se vehicula cu o
noţiune larg acceptat� a interesului
naĹŁional?
 Exist� oare o procedur�
democratic� de definire a interesului
naĹŁional?
ď‚· Cadrul instituĹŁional al relaĹŁiilor
României cu Uniunea European� este unul inclusiv
şi pentru societatea civil� româneasc�?
 Avem o entitate reprezentativ� a
societ�ţii civile?
 Interesul societ�ţii civile este
definit şi inclus în interesul
societ�ţii politice, numai prin reprezentare
indirect�?
 Cine sunt ap�r�torii interesului
societ�ţii civile în lipsa unei
reprezent�ri directe individuale?
 Statul reflect� numai interesele clasei
politice dominante sau Ĺźi presiunile grupurilor
anti-hegemonice?
 Când interesul privat va merge prea departe
cine va fi avocatul interesului public?
 Cine va fi vinovat de sl�birea statelor?
 Vor putea “intelectualii radicali”, parte a
societ�ţii civile europene şi
internaţionale, s� imagineze un “proiect -
emancipator”sau “anti-hegemonic”, de prezervare a
interesului naţional, în termeni neo-Gramscieni?
 Care este direcţia în sistemul actual
internaţional: de formare de blocuri –
“polarity”, ori de “polarizare”?
incercare de rapuns la unele intrebari ...rel UE/Romania
Interesul national este definit de constitutie si aparat de functiuni
cinstitutionale ale statului. Si de aceea este atat de importanta
calitatea politicienilor si mai ales a celor alesi atat in parlament cat si
la presedentie. Fara sa mai vorbim de calitatea necesara judiciarului.
.
incercare de rapuns la unele intrebari ...rel UE/Romania
Intrebarea principal� a fost dac� România
poate s�-şi defineasc� şi
s�-şi prezerve interesul naţional în
cadrul noilor relaĹŁii cu UE. Problema este cum
s� se determine criteriile care stabilesc
corespondenĹŁa dintre interesul naĹŁional
exprimat ca un principiu Ĺźi felul politicilor
prin care este avansat aşa cum este explicat în
dicĹŁionarul de concepte cheie din RelaĹŁiile
InternaĹŁionale. Dintre toate conceptele
prezentate în acest dicţionar, interesul
naĹŁional este cel mai vag concept Ĺźi de
aceea este folosit Ĺźi abuzat cu
uşurinţ� de c�tre politicieni în
detrimentul societ�ţii civile.
R�spunsul este c� nu putem şti ce este
interesul naţional dac� nu este definit prin
proceduri democratice. Prezervarea interesului
naţional este deteriorat� de
implicaţiile aplic�rii Acordului European în
actualele condiţiile interne ale României şi
ale Uniunii Europene.
In ceea ce priveĹźte perspectivele unui proces de
stabilire a agendei de jos în sus şi de sus în
jos va ridica întrebarea pertinent�: cum pot
aceşti actori europeni şi globali s�
lucreze împreun� ţinând cont de interesele
lor divergente. Poate soluţia ar fi s� fie
g�site toate acele valori comune cum ar fi
dezvoltarea durabil� umanist� incluzând
guvernare şi securitate uman� însoţite
de un comportament şi o cultur�
cooperativ�. Continentul nostru are tradiţie
în împ�rt�şirea mesajului creştin
şi aceasta reprezint� o important�
valoare care va transforma integrarea într-un scenariu
cu sum� pozitiv�, ca un model soft de
rezolvare a conflictelor. O trecere de la o
logic� orizontal� a Dreptei şi a
Stângii la una vertical� a ecologiei,
feminismului şi a dezvolt�rii durabile,
echitabile şi democratice, care este deja în
procesare la nivelul discursului teoretic. Dezvoltarea
nu înseamn� a ajuta pe câţiva s�
devin� bogaţi sau s� se creeze o
industrie protejat� în mod selectiv, de care
s� beneficieze numai o elit�, bogaţii
oraşelor şi l�sând s�r�cimea
rural� în mizerie. Dezvoltarea umanist� este
descris� ca aceea transformare a
societ�ţii, îmbun�t�ţirea
vieţii s�racilor, capacitând pe fiecare
s� aib� şansa succesului şi acces
la serviciile de s�n�tate şi la
înv�t�mânt.
Acest gen de dezvoltare nu se va întâmpla atâta timp
cât o minoritate dicteaz� politicile, asemenea
unor “înţelepţi” iar o ţar�
trebuie s� le urmeze. Pentru a se asigura c�
deciziile au fost luate în mod democratic
înseamn� a se asigura un cadru larg de
economiĹźti, oficiali Ĺźi experĹŁi din
România sunt antrenaţi în dezbaterea asupra
noului model de guvernare, pentru dezvoltare
umanist�. De asemenea implic� participarea
larg� a altor categorii, înafar� de
experţi şi politicieni, astfel încât s�
fac� democratizarea geo-guvern�rii
posibil�. Iar ESC a iniţiat un asemenea
dialog civil şi acest lucu reprezint� o mare
oportunitate în acest sens. De asemenea primul
ministru, Adrian N�stase a lansat pe 9 mai 2003
un proiect al unui Forum Civic care s� discute
despre implicaţiile integr�rii europene
pentru România, de care se va ocupa Ministerul
Integr�rii Europene.
In condiţiile în care cet�ţenii din
ţ�rile occidentale înc� ocolesc
responsabilitatea lor susţinând c�
ţ�rile în tranziţie trebuie s� se
descurce singure este nevoie de un anumit timp pentru
reactualizarea tradiţiei umaniste europene într-o
nou� ideologie.
In aceste condiţii se ridic� o nou�
întrebare referitoare la potenţialele forţe
sociale din România şi din UE capabile s�
contribuie la un proiect contra-hegemonic, în termeni
neo-Gramscieni, care s� balanseze:
ď‚· puterea afacerilor Ĺźi a comerĹŁului
asupra lucr�torilor;
ď‚· puterea corporaĹŁiilor
multinaţionale asupra comunit�ţilor
locale dependente faţ� de locurile de
munc� pe care le genereaz�;
ď‚· puterea speculanĹŁilor financiari,
investitorilor şi comercianţilor în
comodit�ţi de baz�;
 puterea exercitat� mai subtil prin
diseminarea în societate a anumitor idei şi
credinĹŁe care sunt destinate pentru a legitima
ordinea existent�.
In cazul UE “embedded neoliberalism” este ideologia
care a revitalizat proiectul hegemonic de extindre a
UE, cu toate c� mulţi cercet�tori
argumenteaz� c� era post-razboi a “embedded
liberalismului” este sfârşit�, iar guvernele
duc politici de “dezembeddizare “a pieţei de sub
controlul guvernelor deoarece libera circulaĹŁie a
capitalului, deregularea pieĹŁelor bunurilor
şi forţei de munc� şi a altor
politici consistente cu “ neo-liberalismul” au devenit
norma, iar mobilitatea capitalului face din ce în ce
mai dificil pentru guverne acel gen de politici tipice
anilor 1950-60. Indiferent de coloratura politic�
guvernele occidentale urmeaz� politici similare
de asigurare a aprob�rii pieţelor financiare
globale.
Intrebarea este dac� curenta deviere de la
direcţia “embedded neoliberalism-ului” poate fi
susţinut� sau dac� guvernele trebuie
s� construiasc� un alt sistem Bretton Woods
pentru secolul XXI în cazul în care economia
global� va întâmpina probleme severe în viitor.
Alte întreb�ri se deschid: Când interesul privat
va merge prea departe cine va fi avocatul interesului
public? Cine va fi vinovat de sl�birea statelor?
s�-şi identifice în detaliu şi
s�-şi prezerve interesul naţional pe
parcursul negocierilor sale cu UE, în actualele
condiĹŁii interne Ĺźi internaĹŁionale
şi ţinând cont de poziţia sa
asimetric� de putere în cadrul relaţiilor
sale cu aceasta?
Pentru a putea r�spunde la aceast� întrebare
principal� trebuie s� ne punem alte
întreb�ri secundare derivate din aceasta,
dup� o metod� antic�, Mayeutica lui
Socrates, sau “arta de a pune întreb�ri”:
ď‚· Care sunt condiĹŁiile interne Ĺźi
internaţionale care influenţeaz� natura
relaţiilor dintre România şi U.E.?
 De ce este interesat� U.E. pentru
extindere Ĺźi stabilirea de RelaĹŁii cu
România?
 De ce este România interesat� de a
deveni membr� a U.E.?
 Care este baza juridic� a
relaţiilor dintre România şi U.E. şi
principalele etape ale acestor relaĹŁii?
 Implicaţiile aplic�rii Acordului
European sunt în interesul României?
ď‚· Programele PHARE pot compensa efectele
negative ale aplic�rii Acordului European?
ď‚· Care este capitolul de negocieri de aderare
care reflect� cel mai mult lupta pentru
ap�rarea interesului naţional al României?
ď‚· De ce este nevoie de a se vehicula cu o
noţiune larg acceptat� a interesului
naĹŁional?
 Exist� oare o procedur�
democratic� de definire a interesului
naĹŁional?
ď‚· Cadrul instituĹŁional al relaĹŁiilor
României cu Uniunea European� este unul inclusiv
şi pentru societatea civil� româneasc�?
 Avem o entitate reprezentativ� a
societ�ţii civile?
 Interesul societ�ţii civile este
definit şi inclus în interesul
societ�ţii politice, numai prin reprezentare
indirect�?
 Cine sunt ap�r�torii interesului
societ�ţii civile în lipsa unei
reprezent�ri directe individuale?
 Statul reflect� numai interesele clasei
politice dominante sau Ĺźi presiunile grupurilor
anti-hegemonice?
 Când interesul privat va merge prea departe
cine va fi avocatul interesului public?
 Cine va fi vinovat de sl�birea statelor?
 Vor putea “intelectualii radicali”, parte a
societ�ţii civile europene şi
internaţionale, s� imagineze un “proiect -
emancipator”sau “anti-hegemonic”, de prezervare a
interesului naţional, în termeni neo-Gramscieni?
 Care este direcţia în sistemul actual
internaţional: de formare de blocuri –
“polarity”, ori de “polarizare”?
incercare de rapuns la unele intrebari ...rel UE/Romania
Interesul national este definit de constitutie si aparat de functiuni
cinstitutionale ale statului. Si de aceea este atat de importanta
calitatea politicienilor si mai ales a celor alesi atat in parlament cat si
la presedentie. Fara sa mai vorbim de calitatea necesara judiciarului.
.
incercare de rapuns la unele intrebari ...rel UE/Romania
Intrebarea principal� a fost dac� România
poate s�-şi defineasc� şi
s�-şi prezerve interesul naţional în
cadrul noilor relaĹŁii cu UE. Problema este cum
s� se determine criteriile care stabilesc
corespondenĹŁa dintre interesul naĹŁional
exprimat ca un principiu Ĺźi felul politicilor
prin care este avansat aşa cum este explicat în
dicĹŁionarul de concepte cheie din RelaĹŁiile
InternaĹŁionale. Dintre toate conceptele
prezentate în acest dicţionar, interesul
naĹŁional este cel mai vag concept Ĺźi de
aceea este folosit Ĺźi abuzat cu
uşurinţ� de c�tre politicieni în
detrimentul societ�ţii civile.
R�spunsul este c� nu putem şti ce este
interesul naţional dac� nu este definit prin
proceduri democratice. Prezervarea interesului
naţional este deteriorat� de
implicaţiile aplic�rii Acordului European în
actualele condiţiile interne ale României şi
ale Uniunii Europene.
In ceea ce priveĹźte perspectivele unui proces de
stabilire a agendei de jos în sus şi de sus în
jos va ridica întrebarea pertinent�: cum pot
aceşti actori europeni şi globali s�
lucreze împreun� ţinând cont de interesele
lor divergente. Poate soluţia ar fi s� fie
g�site toate acele valori comune cum ar fi
dezvoltarea durabil� umanist� incluzând
guvernare şi securitate uman� însoţite
de un comportament şi o cultur�
cooperativ�. Continentul nostru are tradiţie
în împ�rt�şirea mesajului creştin
şi aceasta reprezint� o important�
valoare care va transforma integrarea într-un scenariu
cu sum� pozitiv�, ca un model soft de
rezolvare a conflictelor. O trecere de la o
logic� orizontal� a Dreptei şi a
Stângii la una vertical� a ecologiei,
feminismului şi a dezvolt�rii durabile,
echitabile şi democratice, care este deja în
procesare la nivelul discursului teoretic. Dezvoltarea
nu înseamn� a ajuta pe câţiva s�
devin� bogaţi sau s� se creeze o
industrie protejat� în mod selectiv, de care
s� beneficieze numai o elit�, bogaţii
oraşelor şi l�sând s�r�cimea
rural� în mizerie. Dezvoltarea umanist� este
descris� ca aceea transformare a
societ�ţii, îmbun�t�ţirea
vieţii s�racilor, capacitând pe fiecare
s� aib� şansa succesului şi acces
la serviciile de s�n�tate şi la
înv�t�mânt.
Acest gen de dezvoltare nu se va întâmpla atâta timp
cât o minoritate dicteaz� politicile, asemenea
unor “înţelepţi” iar o ţar�
trebuie s� le urmeze. Pentru a se asigura c�
deciziile au fost luate în mod democratic
înseamn� a se asigura un cadru larg de
economiĹźti, oficiali Ĺźi experĹŁi din
România sunt antrenaţi în dezbaterea asupra
noului model de guvernare, pentru dezvoltare
umanist�. De asemenea implic� participarea
larg� a altor categorii, înafar� de
experţi şi politicieni, astfel încât s�
fac� democratizarea geo-guvern�rii
posibil�. Iar ESC a iniţiat un asemenea
dialog civil şi acest lucu reprezint� o mare
oportunitate în acest sens. De asemenea primul
ministru, Adrian N�stase a lansat pe 9 mai 2003
un proiect al unui Forum Civic care s� discute
despre implicaţiile integr�rii europene
pentru România, de care se va ocupa Ministerul
Integr�rii Europene.
In condiţiile în care cet�ţenii din
ţ�rile occidentale înc� ocolesc
responsabilitatea lor susţinând c�
ţ�rile în tranziţie trebuie s� se
descurce singure este nevoie de un anumit timp pentru
reactualizarea tradiţiei umaniste europene într-o
nou� ideologie.
In aceste condiţii se ridic� o nou�
întrebare referitoare la potenţialele forţe
sociale din România şi din UE capabile s�
contribuie la un proiect contra-hegemonic, în termeni
neo-Gramscieni, care s� balanseze:
ď‚· puterea afacerilor Ĺźi a comerĹŁului
asupra lucr�torilor;
ď‚· puterea corporaĹŁiilor
multinaţionale asupra comunit�ţilor
locale dependente faţ� de locurile de
munc� pe care le genereaz�;
ď‚· puterea speculanĹŁilor financiari,
investitorilor şi comercianţilor în
comodit�ţi de baz�;
 puterea exercitat� mai subtil prin
diseminarea în societate a anumitor idei şi
credinĹŁe care sunt destinate pentru a legitima
ordinea existent�.
In cazul UE “embedded neoliberalism” este ideologia
care a revitalizat proiectul hegemonic de extindre a
UE, cu toate c� mulţi cercet�tori
argumenteaz� c� era post-razboi a “embedded
liberalismului” este sfârşit�, iar guvernele
duc politici de “dezembeddizare “a pieţei de sub
controlul guvernelor deoarece libera circulaĹŁie a
capitalului, deregularea pieĹŁelor bunurilor
şi forţei de munc� şi a altor
politici consistente cu “ neo-liberalismul” au devenit
norma, iar mobilitatea capitalului face din ce în ce
mai dificil pentru guverne acel gen de politici tipice
anilor 1950-60. Indiferent de coloratura politic�
guvernele occidentale urmeaz� politici similare
de asigurare a aprob�rii pieţelor financiare
globale.
Intrebarea este dac� curenta deviere de la
direcţia “embedded neoliberalism-ului” poate fi
susţinut� sau dac� guvernele trebuie
s� construiasc� un alt sistem Bretton Woods
pentru secolul XXI în cazul în care economia
global� va întâmpina probleme severe în viitor.
Alte întreb�ri se deschid: Când interesul privat
va merge prea departe cine va fi avocatul interesului
public? Cine va fi vinovat de sl�birea statelor?
integrare in U.E..
Intalnire Vasile Puscas, Negociatorul Sef
cu UE, cu Dirk Lange, seful unitarii Romania din DG Extindere
Bucuresti, 9 iulie 2004
Întâlnire a Negociatului Sef cu UE cu Seful Unitatii România din DG
Extindere
Dl. Vasile Puscas, Ministru Delegat, Negociator Sef cu Uniunea
Europeana, s-a întâlnit vineri, 9 iulie 2004, la sediul MIE, cu seful unitatii
România în DG Extindere, dl. Dirk Lange.
ĂŽn cadrul discutiei, au fost abordate aspecte legate de capitolele pe
care România le mai are de negociat în cursul presedintiei olandeze a
Consiliului UE. Dl. Puscas a precizat ca România a finalizat pregatirile
tehnice pentru capitolele Libera circulatie a serviciilor si Politica
regionala, pe care spera sa le finalizeze cât mai curând în cursul
presedintiei olandeze a Consiliului UE. Negociatorul Sef a precizat ca, la
Consiliul Concurentei, se lucreaza la finalizarea inventarierii tuturor
ajutoarelor de stat, inclusiv a celor acordate în domeniul siderurgic,
precum si la compatibilizarea acestora cu normele acquis-ului
comunitar.
Seful unitatii pentru România din DG Extindere a apreciat masurile
luate de România pentru adoptarea si aplicarea acquis-ului comunitar.
Domnia sa a precizat ca Uniunea Europeana analizeaza pozitia României în
ceea ce priveste capitolul de Mediu si spera ca, în perioada urmatoare, sa
se progreseze în negocierile la capitolul 24 - Justitie si afaceri
interne.
Domnia sa a precizat ca, printre obiectivele României si UE, se numara
si finalizarea negocierilor cu tara noastra în cursul acestui an. Dl.
Lange a apreciat ca, daca România continua pregatirea interna în acelasi
ritm, se spera ca Raportul de tara al Comisiei Europene sa recomande
finalizarea negocierilor.
+Vasile Puscas-la conferinta Europa
2007-prezent si perspective
@
Bucuresti, 9 iulie 2004
Vasile Puscas: 2004- anul finalizarii negocierilor, 2005 si 2006 - anii
în care se va continua accelerat implementarea acquis-ului comunitar
"Pâna la finalul anului 2004, România va avea aproape toata
legislatia armonizata cu acquis-ul comunitar. Finalizarea negocierilor
în acest an ne poate permite sa stim mai bine cum alocam resursele
financiare în 2005 si 2006 pentru a continua implementarea accelerata a
acquis-ului comunitar, pâna în 2007, dar si ulterior, acolo unde s-au
negociat perioade de tranzitie. Trebuie sa ne pregatim cât mai bine pentru
a beneficia la maximum de avantajele de membru al Uniunii Europene",
a aratat dl. Vasile Puscas, Ministru Delegat, Negociator Sef cu
Uniunea Europeana, în cadrul conferintei Europa 2007- prezent si viitor,
vineri, 9 iulie 2004. Dl Puscas a participat la sesiunea de închidere,
"Perspectivele aderarii României la Uniunea Europeana", alaturi de dl.
Jonathan Scheele, Seful Delegatiei Comisiei Europene în România.
"Având în vedere modul în care s-au acumulat progresele în
pregatirea interna, cele care ne ofera argumente în negocieri, sunt
optimist ca vom reusi sa finalizam negocierile de aderare în cursul anului
2004. Aceasta este o etapa foarte importanta, pentru ca ne va permite,
în 2005 si 2006, sa ne concentram si mai mult asupra pregatirii interne
si aplicarii acquis-ului comunitar. Dar aceasta nu este decât o etapa,
pentru ca, din 2007, începe integrarea si compatibilizarea totala. În
pregatirea pentru aderarea la Uniunea Europeana, actorii principali sunt
societatea româneasca (toti cetatenii), societatea civila (incluzând si
mass-media), Parlamentul si Guvernul (inclusiv administratia publica
locala). Societatea româneasca, fiecare cetatean, pentru ca simt cel mai
bine modul în care se implementeaza aquis-ul comunitar. Societatea
civila, inclusiv mass-media, pentru ca a venit cu foarte multe idei,
solutii, critici care ne-au ajutat sa ne formulam mai bine pozitiile în
negociere, dar sustine si aplicarea legislatiei europene transpusa în cea
româneasca. Parlamentul a desfasurat o munca intensa, dezbatând sute de
legi cu relevanta comunitara, carora le-au oferit girul consensului
politic. Guvernul este cel care formuleaza politicile si faciliteaza
implementarea, desigur, si cu ajutorul administratiei publice locale. Dar
negocierile vor continua si dupa 2007, pentru ca aceasta este metoda prin
care se lucreaza în Uniunea Europeana si se armonizeaza interesele
statelor membre si ale institutiilor comunitare", a precizat dl. Vasile
Puscas.
Dl. Puscas a mai aratat ca Delegatia Nationala de Negociere, împreuna
cu alte autoritati abilitate, a început sa lucreze deja la textul
proiectului Tratatului de Aderare, care va include concluziile negocierilor.
Dl. Puscas spera ca prima forma a proiectului Tratatului sa fie
finalizata pâna în decembrie, urmând ca textul sa fie definitivat în prima
parte a anului 2005 si sa fie semnat în primavara anului 2005. Pentru
ratificarea cu parlamentele a 25 de state membre, ar fi nevoie de
aproximativ un an si jumatate, a apreciat Negociatorul Sef cu UE.
Domnia sa a salutat agrearea textului Constitutiei Europene, pe care a
caracterizat-o drept un pas esential în reforma Uniunii Europene si în
adâncirea integrarii. Dl. Puscas a precizat ca putem vorbi acum, cu
adevarat, de o noua Europa, care are identitate proprie, ce se va
consolida.
cu UE, cu Dirk Lange, seful unitarii Romania din DG Extindere
Bucuresti, 9 iulie 2004
Întâlnire a Negociatului Sef cu UE cu Seful Unitatii România din DG
Extindere
Dl. Vasile Puscas, Ministru Delegat, Negociator Sef cu Uniunea
Europeana, s-a întâlnit vineri, 9 iulie 2004, la sediul MIE, cu seful unitatii
România în DG Extindere, dl. Dirk Lange.
ĂŽn cadrul discutiei, au fost abordate aspecte legate de capitolele pe
care România le mai are de negociat în cursul presedintiei olandeze a
Consiliului UE. Dl. Puscas a precizat ca România a finalizat pregatirile
tehnice pentru capitolele Libera circulatie a serviciilor si Politica
regionala, pe care spera sa le finalizeze cât mai curând în cursul
presedintiei olandeze a Consiliului UE. Negociatorul Sef a precizat ca, la
Consiliul Concurentei, se lucreaza la finalizarea inventarierii tuturor
ajutoarelor de stat, inclusiv a celor acordate în domeniul siderurgic,
precum si la compatibilizarea acestora cu normele acquis-ului
comunitar.
Seful unitatii pentru România din DG Extindere a apreciat masurile
luate de România pentru adoptarea si aplicarea acquis-ului comunitar.
Domnia sa a precizat ca Uniunea Europeana analizeaza pozitia României în
ceea ce priveste capitolul de Mediu si spera ca, în perioada urmatoare, sa
se progreseze în negocierile la capitolul 24 - Justitie si afaceri
interne.
Domnia sa a precizat ca, printre obiectivele României si UE, se numara
si finalizarea negocierilor cu tara noastra în cursul acestui an. Dl.
Lange a apreciat ca, daca România continua pregatirea interna în acelasi
ritm, se spera ca Raportul de tara al Comisiei Europene sa recomande
finalizarea negocierilor.
+Vasile Puscas-la conferinta Europa
2007-prezent si perspective
@
Bucuresti, 9 iulie 2004
Vasile Puscas: 2004- anul finalizarii negocierilor, 2005 si 2006 - anii
în care se va continua accelerat implementarea acquis-ului comunitar
"Pâna la finalul anului 2004, România va avea aproape toata
legislatia armonizata cu acquis-ul comunitar. Finalizarea negocierilor
în acest an ne poate permite sa stim mai bine cum alocam resursele
financiare în 2005 si 2006 pentru a continua implementarea accelerata a
acquis-ului comunitar, pâna în 2007, dar si ulterior, acolo unde s-au
negociat perioade de tranzitie. Trebuie sa ne pregatim cât mai bine pentru
a beneficia la maximum de avantajele de membru al Uniunii Europene",
a aratat dl. Vasile Puscas, Ministru Delegat, Negociator Sef cu
Uniunea Europeana, în cadrul conferintei Europa 2007- prezent si viitor,
vineri, 9 iulie 2004. Dl Puscas a participat la sesiunea de închidere,
"Perspectivele aderarii României la Uniunea Europeana", alaturi de dl.
Jonathan Scheele, Seful Delegatiei Comisiei Europene în România.
"Având în vedere modul în care s-au acumulat progresele în
pregatirea interna, cele care ne ofera argumente în negocieri, sunt
optimist ca vom reusi sa finalizam negocierile de aderare în cursul anului
2004. Aceasta este o etapa foarte importanta, pentru ca ne va permite,
în 2005 si 2006, sa ne concentram si mai mult asupra pregatirii interne
si aplicarii acquis-ului comunitar. Dar aceasta nu este decât o etapa,
pentru ca, din 2007, începe integrarea si compatibilizarea totala. În
pregatirea pentru aderarea la Uniunea Europeana, actorii principali sunt
societatea româneasca (toti cetatenii), societatea civila (incluzând si
mass-media), Parlamentul si Guvernul (inclusiv administratia publica
locala). Societatea româneasca, fiecare cetatean, pentru ca simt cel mai
bine modul în care se implementeaza aquis-ul comunitar. Societatea
civila, inclusiv mass-media, pentru ca a venit cu foarte multe idei,
solutii, critici care ne-au ajutat sa ne formulam mai bine pozitiile în
negociere, dar sustine si aplicarea legislatiei europene transpusa în cea
româneasca. Parlamentul a desfasurat o munca intensa, dezbatând sute de
legi cu relevanta comunitara, carora le-au oferit girul consensului
politic. Guvernul este cel care formuleaza politicile si faciliteaza
implementarea, desigur, si cu ajutorul administratiei publice locale. Dar
negocierile vor continua si dupa 2007, pentru ca aceasta este metoda prin
care se lucreaza în Uniunea Europeana si se armonizeaza interesele
statelor membre si ale institutiilor comunitare", a precizat dl. Vasile
Puscas.
Dl. Puscas a mai aratat ca Delegatia Nationala de Negociere, împreuna
cu alte autoritati abilitate, a început sa lucreze deja la textul
proiectului Tratatului de Aderare, care va include concluziile negocierilor.
Dl. Puscas spera ca prima forma a proiectului Tratatului sa fie
finalizata pâna în decembrie, urmând ca textul sa fie definitivat în prima
parte a anului 2005 si sa fie semnat în primavara anului 2005. Pentru
ratificarea cu parlamentele a 25 de state membre, ar fi nevoie de
aproximativ un an si jumatate, a apreciat Negociatorul Sef cu UE.
Domnia sa a salutat agrearea textului Constitutiei Europene, pe care a
caracterizat-o drept un pas esential în reforma Uniunii Europene si în
adâncirea integrarii. Dl. Puscas a precizat ca putem vorbi acum, cu
adevarat, de o noua Europa, care are identitate proprie, ce se va
consolida.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
